Am certitudinea că Republica Moldova și România sunt în stare să construiască și să dezvolte un parteneriat strategic de lungă durată, bazat pe principii și pe valori europene, ce va permite fructificarea avantajelor pe care această relație specială o comportă pentru cele două state.
Întâlnirile și dialogurile permanente dintre conducerile Republicii Moldova și României la nivel parlamentar și guvernamental, dintre ministere și departamente, dintre reprezentanți ai administrației publice locale fac dovada faptului că am reușit să stabilim o gamă largă de relații pe diverse paliere. Acestea s-au concretizat prin semnarea mai multor documente de colaborare între instituțiile respective și identificarea unor proiecte comune de colaborare. Sper că acest proces benefic va favoriza consolidarea unei baze juridice temeinice pentru cooperarea dintre statele noastre în toate domeniile de interes reciproc.
Rezultatele vizitelor la nivel înalt întreprinse în ultima perioadă sunt încurajatoare, fiind convenit în acest sens un șir de acțiuni concrete pentru aprofundarea colaborării în domeniile prioritare.
Ca urmare a vizitei la Chișinău a domnului președinte Traian Băsescu, în ianuarie 2010, a fost elaborat un program de acțiuni pentru realizarea obiectivelor comune.
Printre rezultatele practice și concrete ale colaborării noastre cu impact direct asupra cetățenilor aș dori să menționez următoarele: după 66 de ani în care a fost imposibilă circulația pe podul care leagă malurile Prutului între localitățile Rădăuți și Lipcani, la 15 ianuarie 2010 a fost deschis punctul de trecere al frontierei Lipcani – Rădăuți, ceea ce facilitează dezvoltarea relațiilor dintre Republica Moldova și România, dar, în primul rând, deschide calea să se întâlnească frații, rudele, prietenii.
În același timp, în cadrul întrevederii cu domnul președinte Traian Băsescu am menționat importanța examinării posibilității de reconstrucție a celorlalte poduri amplasate peste râul Prut.
Un alt succes este Acordul privind micul trafic de frontieră. În urma aplicării acestuia, între un milion și două milioane de cetățeni ai Republicii Moldova vor călători în baza unui permis gratuit, eliberat pe o perioadă de la 2 ani la 5 ani, primele permise fiind deja înmânate în ultima zi a lunii martie la Chișinău. Eficiența acestui acord ar fi și mai mare dacă ar fi reconstruite, așa cum spuneam mai sus, și celelalte poduri peste Prut, întrucât unii cetățeni sunt nevoiți să se deplaseze până la 80–100 de kilometri pentru a trece.
În același timp, au fost deschise birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie la Iași, Timișoara, Galați, Suceava și Cluj-Napoca. În acest fel, cetățenii Republicii Moldova pot depune mai ușor dosarele pentru redobândirea cetățeniei române.
Vă mulțumim pentru acest lucru.
Totuși solicităm să fie respectat termenul de 5 luni și să fie soluționate cât mai curând toate dosarele acumulate anterior anului 2009.
De asemenea, aș ruga să examinați dacă au fost verificate din nou condițiile de acordare a cetățeniei prin excluderea din lege a sintagmei „de îndată”, deoarece ar putea conduce la nerespectarea termenului de 5 luni.
## Doamnelor și domnilor,
Am convenit cu Președintele României asupra unor măsuri de relansare a relațiilor comerciale și economice, pornind de la ideea că doar prin crearea unor condiții prielnice în sfera comerțului și a
unui climat favorabil pentru mediul de afaceri, atât în Republica Moldova, cât și în România, vom reuși să dăm un nou impuls relațiilor noastre de parteneriat strategic.
Astăzi, stadiul relațiilor economice dintre Republica Moldova și România nu reflectă încă pe deplin nici potențialul economic și nici interesele nemijlocite ale celor două state.
În comerțul exterior al Republicii Moldova, România se situează pe locul al doilea între partenerii cu care statul nostru întreține relații comerciale.
Este nevoie de un efort mai mare de promovare reciprocă a oportunităților de afaceri, dar și de o mai mare implicare a instituțiilor guvernamentale, a mediului privat de afaceri în identificarea nișelor de oportunitate pentru produsele, serviciile, care pot rezulta din proiectele comune.
Îmi exprim încrederea că întâlnirile intense demarate la diverse niveluri și deschiderea cu eforturi comune a unei Camere de comerț Republica Moldova–România vor influența pozitiv colaborarea economică dintre statele noastre prin atragerea investitorilor români, crearea întreprinderilor mixte, cooperare de producție în cele mai diverse domenii, aprofundarea cooperării în domeniile energetic și transporturi, realizarea proiectelor transfrontaliere și altele.
Consider importantă și revigorarea activităților în cadrul birourilor regiunilor Dunărea de Jos, Prutul de Sus, Siret, Prut, Nistru și pledez pentru extinderea accesului Republicii Moldova la fondurile și instrumentele europene.
Țin să vă aduc la cunoștință faptul că numai astăzi au fost semnate cinci acorduri interministeriale în domeniile educației, securității sociale, agriculturii, mediului și altele.
## Doamnelor și domnilor,
Republica Moldova apreciază ajutorul constant primit din partea României. Am în vedere nu doar numărul impunător de elevi și studenți moldoveni bursieri ai statului român. Aici aș dori să mă refer la acordarea pentru Republica Moldova de către România a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro pentru infrastructurile de transport și pentru unitățile de învățământ pe o perioadă de patru ani, începând cu anul curent.
De asemenea, este cunoscut faptul că Republica Moldova a fost desemnată drept prioritate pentru un sprijin în valoare de 2 milioane de euro în cadrul Programului „Asistență pentru dezvoltare” administrat de Ministerul Afacerilor Externe al României.
Pentru toate acestea, țin să adresez încă o dată sincere mulțumiri autorităților române, precum și tuturor românilor!
Distinși colegi,
Intensificarea și aprofundarea relațiilor interparlamentare reprezintă elemente de bază ale arhitecturii generale a relațiilor noastre. Parlamentele ambelor state, prin intermediul schimbului de vizite și de experiență la nivelul conducerii legislativelor, comisiilor de profil și al grupurilor de prietenie, pot contribui la stabilirea unor mecanisme eficiente de lucru, mai cu seamă în planul integrării europene a Republicii Moldova.
Începând din 2003 și până la 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, dumneavoastră ați reușit performanța extraordinară de a adopta 4.000 de legi, 1.000 de legi pe an, necesare procesului de armonizare legislativă cu Uniunea Europeană. Vă felicit pentru această lucrare titanică în numele unui obiectiv strategic de importanță istorică pentru România și vă rog să sprijiniți Parlamentul Republicii Moldova care dorește să urmeze această cale.
În calitatea mea de președinte al Parlamentului, consider important faptul că a fost semnat Acordul de colaborare dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României. Sunt convins că acesta va contribui la intensificarea schimburilor de experiență, la reluarea activității Comitetului de Cooperare Parlamentară Republica Moldova–România.
Cu această ocazie, vreau să vă îndemn, stimați colegi parlamentari, să vizitați cât mai des Republica Moldova pentru a cunoaște realitățile noastre la fața locului.
## Doamnelor și domnilor,
Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Regăsirea Republicii Moldova alături de România, cu ajutorul României, la frontierele Uniunii Europene, în termen de timp mediu, credem că este un deziderat pe deplin realizabil, capabil să prezerve viitorul nostru comun și să relanseze geniul și energiile vitale ale întregului popor român. În acest sens, avem susținerea tuturor cetățenilor noștri care își văd viitorul doar în cadrul Uniunii Europene.
Alianța pentru Integrare Europeană s-a angajat într-un proces larg de reforme, ceea ce va permite atingerea convergenței depline cu standardele Uniunii Europene. Sperăm că eforturile noastre de apropiere de Uniunea Europeană vor fi apreciate și vor genera acțiuni corespunzătoare de răspuns din partea blocului comunitar. Astfel, am inițiat o serie de acțiuni pe plan intern și extern ce țin de liberalizarea sistemului de vize cu Uniunea Europeană și contăm pe înțelegere și progres în acest domeniu atât din partea Comisiei Europene, cât și a țărilor membre ale Uniunii Europene și, nu în ultimul rând, pe sprijinul României.
Mizăm pe obținerea unei perspective clare de aderare la Uniunea Europeană. Sprijinul actual din partea Uniunii Europene reprezintă o recunoaștere a vocației europene a Republicii Moldova. Considerăm că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi abordată și tratată de Comisia Europeană și Parlamentul European drept un caz special, cu titlu de excepție în condițiile situației geostrategie nou-create în regiune.
Pledăm pentru promovarea și consolidarea parteneriatului strategic, pentru valorificarea caracterului special al relațiilor economice, politice, culturale și interumane dintre Republica Moldova și România, inclusiv vizând procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. În aceste condiții, atât sprijinul politic din partea României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, cât și asistența de realizare pe plan intern a condițiilor tehnice înaintate de Comisia Europeană, preluarea acquis-ului comunitar, tradus în limba română...
## Așa este sau nu?
Așa cred unii, că pentru noi nu este nevoie de traducere, și aici înseamnă foarte mult pentru noi experiența și preluarea acquis-ului comunitar ne va ușura să atingem obiectivul pe care ni l-am asumat, fiindcă vorbim aceeași limbă, avem aceeași identitate și nimeni nu ne poate lua ceea ce ne-a lăsat Dumnezeu.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.