Ioan Munteanu

„Paradoxurile «reformei» din sănătate”

Recentele măsuri anunțate de către mai-marii din Ministerul Sănătății și puse deja în aplicare au stârnit un nou val de nemulțumire în rândul celor mulți și bolnavi. Și, dacă mai exista vreo îndoială, acum s-a demonstrat că dreptul la viață și la îngrijiri de sănătate reprezintă cea de pe urmă preocupare a guvernaților.

În urmă cu vreun an, atunci când cadrele medicale au ieșit în stradă pentru a cere condiții decente de trai și dotarea unităților spitalicești, Președintele țării le-a sugerat să-și caute de lucru în alte țări, dacă aici nu le convine... Fără îndoială, nici dânsul, dar nici noi ceilalți nu ne imaginam proporțiile acestui exod și urmările unor vorbe spuse la întâmplare. Spitalele au rămas cu personal insuficient, care continuă să scadă pe zi ce trece, cadrele medicale sunt suprasolicitate, obligațiile de serviciu sunt numeroase, cu consecințe în calitatea actului medical, dar și în planul propriei sănătăți.

Dar, cum „reforma” trebuia să-și continue mersul spre o nouă calitate a asistenței medicale(!), echipa ministerială a venit cu o inițiativă care a lăsat o întreagă națiune fără replică pe moment: desființarea unor spitale și transformarea lor în cămine pentru bătrâni. La fel ca și altădată, măsura a fost aplicată cu aceeași ușurință și lipsă de grijă față de cei ce urmau să fie afectați. Ministrul Cseke spune de fiecare dată când se ivește ocazia că „sănătatea costă”, omițând să spună și câte vieți omenești „costă” fiecare rând din proiectul de reformă.

În județul Neamț au fost închise spitalele Bicaz și Roznov, urmând ca serviciile pe care le ofereau acestea să fie asigurate de către Spitalul Județean din Piatra Neamț și spitalele orășenești din Roman și Târgu-Neamț. Nu s-a ținut seama de investițiile de peste 500.000 de euro de care a beneficiat spitalul din Bicaz, cel care deservea cam 60.000 de persoane de pe Valea Muntelui, dar nici de modernizările recente din cele două unități vizate. Au fost redistribuiți, la repezeală, cei 12 medici și 80 de asistenți, dar s-a constatat că nu prea sunt bătrâni interesați să-și ocupe locul la cămin, solicitări fiind doar din partea unor persoane cu dizabilități...

Când se considera că problema personalului s-a rezolvat, a venit surpriza: în loc să crească numărul de paturi, ținând seama de includerea bolnavilor de la unitățile desființate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Neamț a transmis conducerii spitalului din Piatra-Neamț că vor fi decontate serviciile doar pentru 819 paturi, nici măcar pentru cele 883 pe care le deținea înaintea datei de aplicare a legii! În consecință, conducerea spitalului a refuzat semnarea contractului adițional cu Casa, până când se va ajunge la o soluționare reală a situației. Spitalul județean internează cam 3.800 de pacienți pe lună și primește decontarea de servicii medicale doar pentru 2.800, peste 1.000 de oameni nefiind recunoscuți de către Casă: „Dacă ar fi după Casă, spunea directorul medical, ar trebui să limităm internările, lucru imposibil pentru că suntem spital de urgență și nu putem refuza pe nimeni, nu putem decide cine moare și cine trăiește”.