Corneliu Mugurel Cozmanciuc

Partidul Național Liberal a enunțat de nenumărate ori faptul că orice fel de alegere directă va trebui să aibă la bază principiul reprezentativității. Astfel, orice ales, iar aici vorbim în principal de aleșii locali, va trebui să reprezinte un segment cât mai larg din comunitatea pe care urmează să o conducă.

În momentul de față, legea ce reglementează alegerea primarilor conferă o reprezentativitate scăzută și de aceea cred cu tărie că este momentul să se introducă niște corecții de fond care să crească gradul legitimității și al reprezentativității primarilor, prin alegerea acestora din două tururi de scrutin.

În acest fel s-ar reduce și problema voturilor neutilizate, existând candidați care înregistrează un scor mai mic în sondaje, iar simpatizanții acestora aleg în momentul de față să nu mai vină la vot, pentru că știu că șansele acestora de a se plasa pe primul loc tind către zero. Astfel, introducerea a două tururi de scrutin ar crește atât numărul cetățenilor ce se vor prezenta la vot, cât și interesul acestora pentru procesul electoral.

În momentul de față, PNL participă în mod activ și și-a asumat demersul de rescriere a arhitecturii constituționale, dar și a organizării administrative a țării. Acest proces trebuie să fie finalizat prin introducerea unei legislații electorale cât mai corecte și apropiate de realitățile românești.

Ne aflăm în momentul de față în punctul în care întreaga opinie publică este prinsă în dezbaterea: unicameralism sau bicameralism?

În ceea ce privește sistemul bicameral, argumentația este lungă și pertinentă și este susținută atât de motive ce țin de tradiția istorică a României, de exemplele date de către un număr important al democrațiilor consacrate, precum și de motive de natură practică, de aliniere la standardele europene. Este evident că o Cameră a Regiunilor este deosebit de importantă în corelare cu procesul de reorganizare administrativă a României. Aceasta este modalitatea prin care românii vor avea acces mult mai facil la fondurile și finanțarea europeană, astfel încât proiecte de interes regional să poată fi realizate în beneficiul oamenilor și al comunităților.

Mai mult decât atât, Parlamentul bicameral – unul cu puteri sporite și cu atribute corecte în relaționarea cu celelalte instituții și puteri ale statului – a fost elementul-cheie al Programului de guvernare și al mesajelor electorale în baza cărora USL a câștigat încrederea oamenilor într-o proporție covârșitoare.

În ceea ce privește inițiativa președintelui, se pare că aceasta este doar o modalitate prin care omul politic Traian Băsescu încearcă să revină, cu orice preț, în dezbaterea publică, după ce politica sa a fost grav sancționată de către cetățenii români, prin vot democratic.

Noua Constituție a României, așa cum va fi ea propusă de către Comisia de revizuire, nu este doar un deziderat al unui singur om politic. Ea reprezintă acordul și rezultatul dezbaterilor dintre reprezentanții întregii clase politice și din societatea civilă. Noua Constituție este ocazia României de a pune punct unei ere de conflicte și tonalități agresive, așa cum s-a întâmplat pe întreaga perioadă a mandatelor deținute de către Traian Băsescu, este momentul de început al unui demers de reconstrucție instituțională a României, ca stat european.