Vasile Popeangă

„PDL, adevăratul partid al «progresului» României”

Dacă s-ar trezi nea Nicu din mormânt și s-ar uita măcar două-trei ore la tembelizor, ar deceda înapoi, săracu’, de invidie și de inimă rea: idealul său și al socialismului multilateral dezvoltat – omul nou! – a ajuns, în sfârșit, de la stadiul de utopie la cel de realitate cotidiană. Căci numai PDL a putut face dintr-un Tălmăcean – de altfel, un real antitalent în țopăit pe fond muzical și un afon în rapidă devenire – un actual consilier prin sectorul 2 al Capitalei, fost director second-hand pe la DGFP București, consilier personal pe la vreo doi miniștri (și ne mirăm de ce se duce de râpă România: păi, cu așa consilieri...), membru în Consiliul de administrație al Portului Constanța (sper măcar să aibă studii

economice, că se vede că pregătirea sa e un secret foarte bine păstrat și de către PDL), candidat la Prefectura Capitalei și lista de comitete și comiții ar mai putea continua.

Asta poate însemna mai multe lucruri. Unul dintre ele ar fi acela că pe la PDL nu prea circulă valorile și se mulțumesc și ei cu ce au, săracii – un Tălmăcean, de exemplu: panglicar de forță, circar de ocazie cu accentuate tendințe de bufon neapreciate nici măcar de colegii săi de partid mai cu glagore, cu probleme semnificative în domeniul celor 7 ani de acasă, ce are specificul „talent” portocaliu de a turui mult, dar fără să zică nimic, tare, dar ineficient, agresiv și posesiv, și lista aceasta poate continua încă vreo jumătate de oră pe puțin...

O altă concluzie ce ar putea fi trasă este că PDL-ul n-are nevoie de oameni inteligenți ori bine pregătiți profesional, dacă nu se poate amândouă laolaltă, în aceeași persoană. „Omul nou portocaliu” este orice, numai un profesionist cu un IQ semnificativ nu! Pentru că, în caz contrar, la ce rezultate dezastruoase are cârmuirea băsistă, orice om de bun-simț și-ar fi dat demisia după primele 6 luni de guvernare sau administrație publică oarecare, refuzând cu demnitate să participe la dezastrul și genocidul actual, ori dădea drumul la gaze și pleca la culcare cu țigara-n colțul gurii... Căci, dacă ai responsabilitatea actelor tale, în momentul în care îți duci țara pe primul loc în Europa la fiscalitate, suprafiscalitate și parafiscalitate ori la gradul de morbiditate și mortalitate, „compensând” în schimb cu clasarea pe ultimul loc din Europa la speranța de viață, la depistarea și tratarea cancerelor, ori la cultura grâului, porumbului, florii-soarelui și cartofului (ca să mai variem un pic domeniile în care suntem codașii Europei civilizate), dacă ai responsabilitatea faptelor tale, ori îți dai demisia, ori, dacă ești constrâns să stai acolo din diverse motive, te duci să-ți întâlnești străbunii – harakiri este un lucru onorabil la peste o treime din populația globului, și aici mă refer la populația din treimea civilizată...

În momentul în care tai pensii, tai salarii, tai alocații, tai sporuri și orice alte venituri care depășesc salariul minim pe economie, dar în schimb mărești prețurile, TVA-ul și alte taxe, impozite și accize, ca să nu mai spunem că mai și înmulțești dările obligatorii peste care te lăfăi ca un pașă incapabil în a le colecta integral și te mai și împrumuți pe toate canalele disponibile (pe scurt: îți tai peste 30% din sursele de venit, dar ai pretenția să mulgi cu peste 30% mai mult de la ele!), dar nu stabilești o legislație economică predictibilă și nu dai drumul la legile care să asigure creșterile economice, ba chiar sugrumi și mediul de afaceri, ori aplici ca deșteptul TVA până și la accize, poate că e timpul să dispari din ochii publicului, cât încă te mai suportă, să nu dai cuiva idei ca să te trateze cu elicoptere și vizite la Târgoviște...