Gheorghe Dragomir

„PDL – trenul care se îndreaptă spre prăpastie. Și mai e și condus de Boc!”

Sfârșitul de săptămână ne-a fost inundat de lucrările Convenției naționale PDL. Dincolo de normalitatea desfășurării oricărui congres al unei formațiuni politice românești, de bilețele, de alianțele de culise sau de pe holuri, de discursurile mai pline sau mai goale de conținut, ceea ce s-a diferențiat a fost triumfalismul gratuit și inutil, dar și lipsa oricărei asumări a stării actuale a României.

S-a declarat în mod repetat și apăsat că PD a făcut reformă. Nimic mai fals! Nu există nicio reformă! Tot ce au făcut a fost sărăcirea populației, distrugerea mediului de afaceri și a statului. S-au defilat bijuterii, pantofi cu tocuri foarte înalte, haine scumpe și alte accesorii vestimentare, cravate purpurii, însă nu s-a spus un cuvânt despre situația dezastruoasă a economiei.

Adevăratul conducător al PD, Traian Băsescu, a câștigat tot ce putea câștiga la alegerile din 14-15 mai, alegeri care au fost tranșate după discursul acestuia. Emil Boc a fost ales președinte pentru încă un mandat, în timp ce garda veche a partidului, formată din Vasile Blaga, Radu Berceanu și Adriean Videanu, a fost eliminată din organigrama partidului, ea fiind înlocuită de cea formată din persoane mai „flexibile”, apărute în politică cu sprijinul lui Traian Băsescu, cum ar fi Roberta Anastase, Gheorghe Flutur și Teodor Baconschi.

Pe această cale, devine clar că Băsescu în acest moment nu poate să dea România, până la alegerile generale de anul viitor, pe mâna actualei opoziții unite (PSD-PNL-PC), fiindcă tot eșafodajul ridicat pe baza legilor austerității „asumate prin responsabilitate” de premierul Boc și Guvernul lui ar fi anulat. Brusc, dacă ar veni acum opoziția actuală la putere, România ar avea senzația că reînvie, și e la mintea cocoșului că partidele din Coaliția de guvernare PDL-UDMR-UNPR vor fi aruncate la gunoi de electorat. Nu de alta, dar în afară de media controlată de moguli, opoziția e de vină pentru tot.

În concluzie, vă readuc aminte că și împărații romani erau îmbrăcați în purpură, dar asta nu i-a ajutat foarte mult. De fapt, bătălia internă din PD se poartă pentru controlul resurselor statului și al beneficiilor asociate acestora. Nu este vorba aici de opțiuni de strategie diferite, de doctrină sau de politica de alianțe, ci de cine extrage profitul până la alegerile viitoare.

Și totuși trenul de care vorbea Blaga să fie România, de fapt?