Culiță Tărâță

Pe măsură ce procesul de democratizare a societății românești dobândește contururi din ce în ce mai clare, se constată accentuarea interesului, pe toate palierele societății, pentru revizuirea societății. Este de domeniul evidenței că o serie de prevederi ale Constituției actuale – mă refer la forma revizuită din anul 2003 – nu mai corespund realităților zilei și, ca atare, se impune ca acestea să fie corectate. Constituția trebuie modificată nu pentru că așa vrea președintele ori premierul, ci pentru că unele teze ale acesteia au fost de mult depășite de dinamica dezvoltării societății.

Unde ne aflăm în acest moment?

Imediat după constituirea, în Parlament, a Comisiei de revizuire a Constituției, Guvernul a elaborat un proiect de modificare a legii fundamentale, fapt ce a inflamat de îndată partidele din opoziție – PSD și PNL.

În proiectul Guvernului se prevede desființarea Senatului și reducerea numărului de parlamentari la 300, rebotezarea Camerei Deputaților în Camera Reprezentanților și introducerea unor termene-limită în care Parlamentul să se pronunțe pe anumite subiecte. În același timp, proiectul noii legi temperează elanul unor parlamentari de a-l suspenda pe președinte. Procedura de suspendare va înceta în cazul în

care avizul Curții Constituționale relevă că șeful statului nu a încălcat Constituția. O altă modificare se referă la dizolvarea Parlamentului. Legislativul poate fi dizolvat dacă respinge două solicitări de învestitură într-un interval de 45 de zile, nu de 60 de zile, cum prevede Constituția actuală. Nu în ultimul rând, în viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii va scădea numărul membrilor aleși de adunările generale ale magistraților de la 14 la 10, în schimb va crește ponderea reprezentanților societății civile de la doi la șase. Acestea ar fi cele mai importante modificări vizate de Guvern.

Personal, îmi exprim îndoiala că va trece de Parlament prevederea referitoare la parlamentul unicameral. UDMR – actor-cheie și în această privință – dorește în continuare un parlament bicameral, dar într-o formulă modificată.

Aș remarca și poziția președintelui Senatului, domnul Mircea Geoană, care a precizat, la un moment dat, că modificarea din 2003 a Constituției, cu prelungirea mandatului președintelui de la 4 la 5 ani, este un eșec, și că el, personal, va propune în noul proiect revenirea la mandatul prezidențial de patru ani. Sigur, ar fi interesant de aflat dacă Domnia Sa ar mai fi dorit acest lucru în eventualitatea că ar fi fost ales președinte în 2009. Întrebarea mea este, evident, retorică.

PSD și PNL susțin, pe aceeași voce, că proiectul Guvernului este inacceptabil și că agenda Comisiei de revizuire a Constituției nu poate fi dictată de Executiv sau de Președintele țării.

În ce mă privește, consider că activitatea Comisiei de revizuire a Constituției nu va fi deloc afectată de inițiativa Guvernului. În definitiv, de ce n-ar avea dreptul Guvernul să se pronunțe asupra acestui subiect? Dacă președintele va considera că proiectul este suficient de bun pentru a fi trimis la Parlament, atunci deja avem un fapt pozitiv în tot acest proces. După părerea mea, comisia a fost constituită tocmai pentru a aduna idei pe marginea modificărilor legii fundamentale și a dezbate asupra lor. Și mai departe, nimeni și nimic nu împiedică Legislativul să schimbe proiectul guvernamental ori chiar să propună o formulă complet nouă. Dacă se va dovedi a fi viabilă, va fi cu siguranță adoptată de Parlament.