Ovidiu Ioan Silaghi

„Pentru câteva voturi în plus, Traian Băsescu ar face orice”

Recent, președintele Traian Băsescu l-a primit la Palatul Cotroceni pe episcopul Ladislau Tökés. Pretextul l-a constituit reușita individuală a acestuia în cadrul scrutinului pentru Parlamentul European. Prin această primire, șeful statului și-a depășit din nou cadrul de echidistanță pe care trebuie să-l manifeste față de competitorii de pe scena politică românească. Dintre cei 35 de noi parlamentari europeni, în afară de Ladislau Tökés niciunul nu a avut parte de o primire oficială la Președinție. Se poate vorbi în acest caz de discriminare pozitivă în ceea ce îl privește pe europarlamentar.

Interesul subit al președintelui Traian Băsescu pentru persoana episcopului Tökés László este mai mult decât surprinzătoare, cel puțin la prima vedere. Până mai ieri, persoana episcopului nici nu conta pentru șeful statului. Nu cred că a fost auzit de cineva pronunțându-i numele. Și totuși, ca prin farmec, gheața s-a topit și între președinte și episcop s-a statornicit, nu cred că greșesc, o trainică prietenie. Una interesată însă și din care ambele părți vor să tragă foloase, numai că este vorba de interese personale și care sunt, în mai multe situații, contrare interesului public.

În ceea ce-l privește pe președintele Traian Băsescu, lucrurile sunt clare. Domnia Sa are nevoie, via Tökés László, de voturile maghiarilor care îl susțin pe acesta. Într-un eventual tur doi al unor alegeri prezidențiale echilibrate, 150–170.000 de voturi pot conta decisiv. Numai că îmi pun o întrebare: este normal ca pentru a-ți atinge un scop personal să riști imaginea României în străinătate? Pentru că, în contrapartidă, președintele Traian Băsescu oferă și el ceva. Se știe, Traian Băsescu i-a promis că îl va sprijini pentru a deveni membru al P.P.E., numai că un astfel de sprijin nu va fi reflectat pozitiv în Parlamentul European. „Pilele” nu sunt un instrument specific Parlamentului European.

De asemenea, se știe că la Palatul Cotroceni cei doi au vorbit despre descentralizare, numai că, în accepțiunea episcopului Tökés, termenul de descentralizare are alte conotații, ce țin mai mult de autonomie, în forme prohibite de Constituția României. Sunt convins că fiind cauționat de șeful statului, Tökés László va merge mai departe în ceea ce privește susținerile pe această temă și nu exclud amplificarea în sens negativ a evoluției acestei probleme.

Nu în ultimul rând, prin „instrumentul” Tökés László, șeful statului încearcă o dezbinare la maximum a comunității maghiare din România. După ce a scindat artificial clasa politică românească, președintele Traian Băsescu încearcă același lucru și cu zona politică a maghiarilor din România, și aceasta doar pentru că principala organizație politică, U.D.M.R., nu-i cântă în strună, așa cum o fac cei din P.D. și P.L.D. Divizarea comunității maghiare și tentativa de eliminare de pe scena politică a U.D.M.R. ar însemna o catastrofă pentru viața cotidiană din Ardeal, iar în planul imaginii externe ne-ar putea duce cu mulți ani înapoi.