Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 decembrie 2007
Declarații politice · adoptat
Aurel Gubandru
Discurs
Pentru o mai bună cunoaștere a istoriei din trecutul Buzăului și al Râmnicului Sărat, în decursul vremii, generații și generații de cercetători avizați au „scormonit” cu pasiune documentele care să lămurească multe dintre aspectele acestor locuri.
Palatul Comunal și Crângul sunt două embleme pe care și-au pus semnătura buzoieni celebri.
Distrugerea arhivei în timpul celor două conflagrații mondiale face imposibilă o datare strictă a perioadei de activitate a unor arhitecți și ingineri celebri, care și-au pus amprenta pe multe dintre realizările edilitare.
Inginerul constructor Emil Boianovici, în calitatea sa de șef al serviciului tehnic din cadrul primăriei, născut la Budapesta și cu studii la Paris și Gand, Belgia, după ce a obținut cetățenia română (în 1906) a lucrat la construcția căii ferate Buzău–Tecuci. Este autorul planurilor de construcție ale primului rezervor de apă din Crâng, ale primului abator (1882), betonarea eleșteului din Crâng, amenajarea străzii Chiristigii – aici erau amplasate depozitele de cherestea ale negustorilor.
Arhitectul elvețian Jean Henry Schwartz a fost antreprenorul Palatului Comunal, construit în timpul primarului Nicu I. Constantinescu, cel care a demarat și alte lucrări de modernizare: Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeuˮ, Hala de măcelărie și pescărie, actualmente Bazarul Obor.
O construcție asemănătoare cu Palatul Comunal din Buzău, numită Palatul Administrativ și de Justiție, s-a ridicat între anii 1895– 898 la Râmnicu Sarat.
Cunoscutul constructor de căi ferate Anghel Saligny construiește podul de la Râmnicu Sărat, cu articulații de plumb la o boltă elipsoidală de zidărie, sistem experimentat pentru prima oară în România. A întocmit, în anul 1881, planurile de construcție ale primei gări de la Râmnicu Sărat.
Arhitectul Octav Doicescu este cel care a întocmit documentația pentru construcția, între anii 1933–1938, a hangarelor de aviație de la Ziliștea (Bobocu), obiectiv intrat de curând în circuitul unităților militare N.A.T.O.
Casa de Cultură a Sindicatelor este opera arhitecților Constantin Frumuzache și Miliță Sion, inaugurată în anul 1975.
Un alt mare arhitect, Grigore Cerchez, este autorul proiectului de construcție al clădirii Administrației Financiare (1914), actualmente sediul Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu”.
Autorul proiectului de construcție al Palatului de Justiție (1909–1912) de pe bulevardul Nicolae Bălcescu a fost arhitectul râmnicean Petre Antonescu.
Colonelul Razu Aristide, președintele Cercului Militar Buzău, a încheiat, la 7 octombrie 1914, cu inginerul Adolf Rosensweig, contractul pentru construirea Palatului Cercului Militar.
Sunt și alte clădiri care și astăzi atrag atenția din punct de vedere arhitectural. Vila „Luiza” este una dintre ele. Aici a fost Sediul Administrației Societății Române de Căi Ferate Buzău–Nehoiașu.