Corneliu Mugurel Cozmanciuc

„Performanțele economice ale statelor din regiunea Mării Negre: premisă a cooperării pentru dezvoltare”

Bilanțurile economice prezentate la începutul acestui an de statele din regiune pun în evidență, în opinia mea, oportunități de cooperare și dezvoltare economică de substanță. În condițiile problemelor economice și financiare cu care ne-am confruntat în ultimii ani la nivel internațional, reușitele economice din regiune merită să fie analizate rapid la nivel politic și guvernamental, pentru a putea defini, în termeni cât mai concreți, premisele unei cooperări în acest sens. Consider că trebuie să profităm de acest val de creștere economică ce pare să se contureze și să concretizăm proiecte de interes comun în regiune, pentru a ne asigura că ritmul de creștere va fi unul constant, inclusiv datorită susținerii reciproce a statelor vecine.

În cursul săptămânii trecute, oficialii din Republica Moldova au anunțat că s-a înregistrat o creștere economică de 8% în 2013, apreciată ca fiind una din cele mai mari în regiune, iar pentru următorii ani este prognozată o creștere medie de 4,5%. Institutul Național de Statistică și Guvernul României au anunțat, la rândul lor, că țara noastră a înregistrat o creștere economică de 3,5% în 2013, apreciată ca fiind mult peste estimarea inițială la nivel internațional, mai mult decât dublă față de această estimare. Mai mult, se apreciază că România îndeplinește astăzi toate criteriile de convergență nominală pentru a adera la spațiul euro. Într-un raport al Ministerului Economiei al Turciei, emis în ianuarie 2014, se sublinia că economia acestei țări a crescut în trimestrul trei al anului 2013 cu 4,4%, iar în primele trei trimestre economia turcă s-a extins cu 4%. Analizele de la finalul anului trecut subliniau o anumită tendință de creștere a economiei Turciei față de anii anteriori, care fusese oricum evaluată de organismele internaționale de profil, cum ar fi FMI sau Banca Mondială, la rate cuprinse între 3,6% și 4,3%.

Iată, așadar, un profil economic al regiunii care pune în evidență tendințe pozitive. Am pornit de la analiza situației acestor trei state deoarece, în calitate de parlamentar, sunt implicat în relația cu Republica Moldova, grație prezenței în comisia parlamentară pentru integrarea europeană a acestui stat, iar în cea cu Turcia, prin grupul parlamentar de prietenie, am avut deja o serie de contacte pe tema relațiilor bilaterale. De asemenea, cunosc multe din proiectele lor și susțin la rândul meu necesitatea definirii unor noi proiecte regionale, cum ar fi Proiectul de regularizare și dezvoltare energetică a râului Prut, construcția unui pod rutier și amenajarea Prutului pentru a deveni navigabil. Cred că este un proiect strategic, atât pentru securitatea energetică, cât și pentru dezvoltarea statelor noastre.

În acest context, abordez problematica relațiilor dintre cele trei state pornind de la cadrul de cooperare în care sunt deja partenere și care cuprinde paliere multiple pentru realizarea de proiecte comune: Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră sau Procesul de Cooperare Sud-Est Europeană. În acest moment, România are avantajul de a fi stat membru al Uniunii Europene și cred că acest statut ne obligă să avem o poziție mult mai activă pentru a promova cooperarea în plan regional, inclusiv din punct de vedere economic, nu doar politic sau diplomatic. Având în vedere provocările economice la nivelul Uniunii, dar și oportunitățile de dezvoltare economică pe care statele din regiunea noastră le-au ilustrat recent într-un mod atât de clar, România ar trebui să-și asume mai clar o poziție de lider în proiecte strategice de interes regional. Putem promova un astfel de obiectiv, spre exemplu, în cadrul OCEMN.