Constantin Avram

„Pericolul dezechilibrului economic și militar este evident” Se apropie, rapid, alegerile prezidențiale din noiembrie și tensiunea electorală este în continuă creștere. S-au depus candidaturile, previzibile de altfel, se fac cercetări sociologice, președintele sprijină „pe față” candidatura Elenei Udrea, partidul fostului premier Tăriceanu nu a fost încă înregistrat la Tribunalul București, Ioan Ghișe a ieșit din cursă, deși merita această șansă, iar Guvernul României a adoptat OUG nr. 55/2014, care dă șansa aleșilor locali să migreze la ce partid doresc.

Deci remarcăm cu toții că e tevatură mare, în vederea alegerilor prezidențiale, dar se poate observa ușor că, simultan, ne-a scăzut tuturor atenția asupra inițiativei legislative a UDMR (aceea de autonomie teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc...), dar și asupra situației din estul Ucrainei, care se deteriorează pe zi ce trece, în ciuda succesivelor acorduri de încetare a focului și a intensificării eforturilor diplomatice ucrainene de a deveni membru NATO.

Pe fondul acestor evenimente interne, dar și externe, autoritățile române ar trebui să aibă în vedere o intensificare, sub motive electorale, a activităților extremiste ale adepților Jobbik, activități ce ar putea, foarte ușor, să tulbure campania electorală prezidențială, și va trebui să luăm în serios gestul premierului ungur Victor Orban de a împiedica livrarea de gaze către Ucraina, pentru că este din ce în ce mai clar, pentru toată Europa, faptul că ceardașul lansat de Victor Orban începe să semene cu cazaciocul rusesc. Diplomațiile occidentale, dacă nu au remarcat încă acest fapt, au serioase probleme de percepție a cursului evenimentelor din Ucraina și din Ardealul românesc. Sau aceste evenimente nu prea interesează statele occidentale, în frunte cu Germania, membre fondatoare ale Uniunii Europene, care totuși nu au avut nicio reacție la criticile premierului ungar Victor Orban aduse politicii europene, sancțiunilor economice care vizează Rusia?

Totuși, Rusia „joacă foarte bine cartea” livrării gazelor naturale, acum, în prag de iarnă, dispunând, este adevărat, de diplomați de excepție, care apără cu ardoare poziția mondială a acestei mari superputeri globale. Iar pe fondul angajării Statelor Unite ale Americii pe un nou front al așa-zisului „stat islamic”, în Siria și Irak, ce a impus lovituri aeriene americane, toate acestea ne fac să credem că situația internațională se complică. În acest moment, recenta vizită a premierului Ponta în China ne-ar putea da speranța unor evoluții pozitive a situației create în zona Mării Negre, ca urmare a alăturării Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Este o mutare de șah foarte bună, pentru că, știm foarte bine, China, o altă superputere mondială, are și interese geostrategice, nu numai interese economice.

Nu știu ce am mai putea face noi, românii, în situația în care, cel puțin ipotetic, interesele geostrategice ale Rusiei ar deveni convergente cu cele ale Chinei, situație în care firavul echilibru economic și militar al planetei ar fi serios zdruncinat, iar ca rezultat imediat am putea constata, printre altele, și modificarea frontierelor statelor, inclusiv ale celor din UE.