Răzvan Ionuț Tănase

„Ping-pong cu bugetul de stat pe 2014 între Băsescu și Parlament”

Dezbaterea bugetului de stat pe anul 2014 a intrat în linie dreaptă. Dacă s-ar urma procedura îndeplinită din anul 1990 și până în prezent, legea ar trebui să ajungă la președinte pentru promulgare, iar la 1 ianuarie 2014 aceasta să fie în vigoare.

Însă ca o premieră în istoria noastră, în aceste zile a fost invocată posibilitatea nepromulgării Legii bugetului de stat pe 2014, ba chiar mai mult, atacarea acesteia la Curtea Constituțională a României. Se pare că în această perioadă președintele Traian Băsescu și-a focalizat întreaga atenție asupra prim-ministrului și a Guvernului pe care acesta îl conduce. După ce CCR a admis sesizarea făcută de șeful statului referitoare la legea de aprobare a Memorandumului de înțelegere dintre statul român și Rompetrol, acesta își continuă „amenințările”, în vizorul său aflându-se acum Legea bugetului de stat pe 2014.

În „bătălia politică” dusă cu Guvernul, Traian Băsescu pune în joc atât evoluția investițiilor din țara noastră, cât și viața milioanelor de cetățeni români, care vor plăti cu vârf și îndesat pentru ambițiile președintelui.

Această premieră postdecembristă, marcată de nepromulgarea bugetului de stat și retrimiterea la Parlament, se dorește a fi o acțiune a președintelui în interes național. Însă, analizând faptul că Traian Băsescu a apelat în acest „război politic” la cea mai puternică armă a sa, și anume nepromulgarea bugetului, folosind drept argument nemulțumirile referitoare la creșterea accizei pe combustibil, Domnia Sa dorește satisfacerea dorințelor poporului, în detrimentul intereselor reale ale acestuia. Dacă până acum testul pe care bugetul trebuia să îl treacă era strict legat de viabilitatea sa, acum acesta se confruntă cu probleme de ordin politic.

Consider că aceste „ambiții politice” vor afecta inclusiv imaginea României la nivel mondial și astfel efectele negative se vor răsfrânge asupra acordurilor cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, datele bugetului fiind convenite cu reprezentanții instituțiilor mai sus menționate. În cifre, această amânare s-ar putea traduce prin pierderi de 1,7 miliarde de lei anul viitor. Nu trebuie să neglijăm nici probabilitatea apariției unor dobânzi mai mari pentru țara noastră pe piețele internaționale, ca urmare a întreruperii acordului cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, eforturile de credibilizare a României din punct de vedere financiar vor fi nimicite.

Conchizând, posibilitatea respingerii bugetului de către Traian Băsescu se va resimți din plin, iar cel care va pierde va fi din păcate tot poporul, și așa destul de chinuit. Un lucru este cert, președintele nu este mulțumit de actualul Guvern și probabil își dorește unul mai apropiat, așa cum a fost Guvernul condus de Emil Boc, dar dorințele domnului președinte nu trebuiesc să fie mai presus de binele poporului.