Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 martie 2009
Declarații politice · Trimis la votul final
Alina Ștefania Gorghiu
Discurs
## „Pisica lui Boc!”
Am luat atitudine, în urmă nu cu mult timp, împotriva abuzului Guvernului Boc în cazul funcționarilor Corpului de Control al primului-ministru. Șeful Guvernului nu numai că detașează toată funcționărimea de la Cluj în Capitală, își angajează nepoata și șoferul la București în posturi de consilier, ci a încercat și încearcă prin tot felul de artificii și portițe ale Codului muncii să concedieze abuziv zeci de funcționari, printre aceștia aflându-se și câteva cazuri speciale – femei însărcinate.
Pornind de la această situație, pe care eu personal o consider mai mult decât scandaloasă, am acordat o atenție deosebită negocierilor care se desfășoară între Guvern și sindicatele funcționarilor publici. Concret, mă refer la intenția Guvernului Boc de a renunța la anumite drepturi salariale ale acestora, printre care am remarcat și plata orelor suplimentare. Încerc să găsesc o explicație care să aibă și cea mai mică legătură cu realitatea și logica, explicație care să reprezinte temeiul acestei ordonanțe aberante.
Am auzit câteva argumente, dar care au legătură doar cu abuzurile, nicidecum cu principiul firesc al plății orelor suplimentare. După cum toată existența șchioapă a acestui Guvern s-a manifestat sub semnul populismului, tot așa se întâmplă și cu această ordonanță. În loc să consolideze aparatul de control și de prevenire a abuzurilor din sistemul de salarizare din administrația publică, Guvernul Boc preferă să procedeze exact ca în cazul Corpului de Control: „taie pisica în două”, fără criterii, și decide, „Niciun spor!”, meritat sau nu, câștigat sau nu.
Ce mi se pare mai grav? Am citit diverse comentarii la articolele referitoare la greva funcționarilor publici. Boc a reușit performanța divizării cetățenilor – cei care lucrează în sistemul administrației publice și restul lumii. Am fost martora unor reacții de o violență de nedescris, neargumentate. Un fel de „românii buni și românii răi”, ca în cazul italian.
Realitatea ne arată că există angajați în sistemul de stat care abuzează de prevederile legale privind plata orelor suplimentare, ceea ce nu acuză însă întregul aparat al funcționarilor de stat. Deși paralela poate părea un pic forțată, este aceeași situație ca în cazul românilor din Italia. Faptul că unii dintre ei comit infracțiuni nu îi acuză pe toți. Acesta este și punctul de vedere, rațional, de altfel, folosit de autoritățile române în discuțiile cu partea italiană.
Mă întreb, numai: de ce Guvernul Boc aplică duble standarde?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.