„Plata indemnizațiilor sociale și a celor acordate în baza unor legi speciale trebuie eliminată din atribuțiile caselor teritoriale de pensii”
Potrivit dispozițiilor OUG nr. 6/2009, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 118/2010, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, respectiv pensia minimă socială, cum era denumită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010, este de 350 de lei. Beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari (determinată ca diferență între 350 de lei și nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată și suportată din bugetul de stat) pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată se situează sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari (art. 2 din OUG nr. 6/2009). În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât și de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum și de drepturi stabilite și plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea indemnizației sociale pentru pensionari se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri, iar indemnizația socială pentru pensionari se acordă numai în situația în care veniturile menționate anterior, însumate, se situează sub nivelul de 350 de lei (art. 3 din OUG nr. 6/2009). În conformitate cu prevederile art. 4 din OUG nr. 6/2009, drepturile acordate cu titlu de indemnizație socială pentru pensionari se stabilesc și se plătesc de către Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi
de Asigurări Sociale, prin casele teritoriale de pensii, și se evidențiază distinct pe talonul de pensie. Prin urmare, potrivit acestor dispoziții legale, niciun pensionar din România nu are sau nu ar trebui să aibă pensia mai mică de 350 de lei.
Cu toate acestea, din când în când, mai ales în perioada campaniilor electorale, apar în presă „dezvăluiri senzaționale” despre cuantumul unor pensii foarte mici (2 lei, 3 lei, 7 lei etc.) care ar exista în România, fiind publicate copiile unor taloane de pensii pe care sunt înscrise aceste sume. Din răspunsurile date de oficialii Ministerului Muncii, Casei Naționale de Pensii Publice și caselor teritoriale de pensii rezultă că aceste cupoane, pe care sunt înscrise sume mai mici de 350 de lei, nu reflectă toate veniturile pensionarului, deoarece persoana în cauză mai beneficiază de o anumită pensie/indemnizație într-un alt dosar, deci pe un alt cupon, că beneficiază doar de o indemnizație acordată în baza unei legi speciale și nu este îndreptățită la acordarea indemnizației sociale pentru pensionari sau alte situații de acest fel. Din păcate, aceste răspunsuri legale nu pot stopa avalanșa de informații din presă pe acest subiect, aspect ce aduce neîncredere și îngrijorare în rândul pensionarilor, care fac și ei demersuri pentru a verifica dacă drepturile lor sunt legal stabilite.
Având în vedere starea de fapt expusă, cred că Ministerul Muncii trebuie să răspundă unor întrebări esențiale:
1. Ați identificat toate situațiile care pot conduce la existența cupoanelor de pensie pe care sunt înscrise sume mai mici de 350 de lei? Care sunt acestea?
2. Ce măsuri ați luat/veți lua pentru eliminarea acestor situații din sistem?
3. Având în vedere că diferența dintre nivelul de 350 de lei și nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată este suportată din bugetul de stat, precum și faptul că există acele indemnizații acordate în baza unor legi speciale, care se plătesc tot din bugetul de stat, iar pensiile se plătesc din bugetul asigurărilor sociale, v-ați gândit la posibilitatea plății drepturilor care se suportă din bugetul de stat pe cupoane distincte față de drepturile de pensie?
4. Pentru a elimina confuziile dintre pensii și diferitele tipuri de indemnizații, aveți în vedere posibilitatea degrevării Casei Naționale de Pensii Publice, respectiv a caselor teritoriale de pensii, de plata unor indemnizații acordate în baza unor legi speciale și plata acestor sume de către alte instituții (de exemplu Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială)?
5. Ați elaborat vreun proiect de act normativ pentru crearea cadrului legal în vedere reglementării acestor situații nedorite?
Consider că modificările prezentate trebuie puse de urgență în practică, pentru a fi eliminate toate suspiciunile legate de faptul eronat că în România ar exista pensii nejustificat de mici.
„Avem nevoie de transparență în cheltuirea sumelor alocate de stat pentru programele destinate tineretului”
Consiliul Tineretului din România – CTR este persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, neguvernamentală și autonomă, constituită prin asocierea liberă a structurilor neguvernamentale de/pentru tineret interesate, care îndeplinesc condițiile prevăzute în statut și în ROF, în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005. CTR reprezintă principalul partener
neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autoritățile și instituțiile publice centrale abilitate în domeniul politicii pentru tineret.
În mod cu totul incredibil, pe pagina de internet a CTR, la secțiunea „Programe și activități”, apare următorul răspuns: „Nu există articole în această categorie”. Consider că o astfel de lipsă a activității este greu de justificat, având în vedere faptul că CTR trebuie să fie un partener activ al Ministerului Educației în ceea ce privește elaborarea programelor instituționale pentru tineret.
Având în vedere situația prezentată, m-am adresat ministrului educației, care consider că este dator să pună lucrurile la punct în acest caz. Domnia Sa trebuie să răspundă la trei întrebări esențiale, și anume:
1. CTR a fost finanțat din bugetul Ministerului Educației și, dacă da, care a fost suma alocată și pe ce s-a cheltuit?
2. Care au fost până acum relațiile dintre Ministerul Educației și Consiliul Tineretului din România, respectiv acțiunile comune întreprinse și rezultatele acestora?
3. În ce mod vedeți cointeresarea ONG-urilor în creșterea calității învățământului din România, atât cel obligatoriu, cât și cel universitar?
În opinia mea, transparentizarea folosirii banului public este fundamentală pentru însănătoșirea societății românești, dar și pentru crearea unor medii sociale, comunitare și instituționale neviciate și ferite de orice umbră de corupție. Mai ales în cazul tineretului, care se confruntă în continuare cu o lipsă a perspectivelor, trebuie să fim foarte atenți cum decurg lucrurile, cu atât mai mult cu cât vorbim despre sume din bugetul de stat.
*
## „Un nou început pentru Parlamentul României!”
Noua sesiune a Parlamentului a început luni, un bun prilej pentru o nouă abordare a actului parlamentar și a instituției legiferării. În opinia mea, este fundamental să schimbăm percepția românilor în ceea ce privește funcționarea Parlamentului și, implicit, să contribuim la creșterea gradului de încredere a oamenilor în Legislativ. Trebuie să încercăm în această sesiune și în acest an o altfel de abordare, cu o implicare dinamică, o cointeresare generală, transpartinică, în așa fel încât populația, electoratul care ne-a trimis aici, să simtă într-adevăr că îi reprezentăm. Este momentul să facem ceea ce trebuie să facem, pentru a nu mai fi arătați cu degetul și pentru a da forță puterii legislative, Parlamentul, garantul democrației și al respectării statului de drept din România.
Cred că deja un prim pas în acest sens a fost bifat luni seara, odată cu prezența în fața plenului Camerei Deputaților a șefului Guvernului, într-un nou punct de pe agenda parlamentară, numit „ora prim-ministrului”. Această oră de dezbatere Parlament–Guvern va avea loc în fiecare lună de acum încolo, iar premierul va fi secondat la întâlnirile cu parlamentarii și de către miniștrii Cabinetului. Este un gest de normalitate, primul de acest gen care are loc de la instaurarea statului nostru liber, după 25 de ani, care demonstrează că, atunci când se dorește, se poate și este extrem de simplu să schimbăm racile considerate inexpugnabile.
Consider că noua relație de colaborare, de control și de implementare a principalelor priorități între Parlament și Guvern va duce la o eficientizare generală a bunului mers al lucrurilor din țară, cu efecte pozitive atât pentru români, cât și pentru clasa politică. Cetățenii au nevoie de răspunsuri, atât
din partea Parlamentului, cât și a miniștrilor, iar problemele care-i frământă trebuie ridicate de către noi, trimișii și aleșii lor! Mă bucur că premierul și-a arătat toată deschiderea pentru ca dezbaterile cu participarea membrilor Cabinetului să nu fie strict formale sau strict politice și să dea răspunsuri cetățenilor la întrebările pe care le au referitoare la activitatea Guvernului, a Parlamentului și a fiecărui minister în parte. Prin acest tip de colaborare vom putea avea și un număr sporit al actelor normative transparent adoptate, de bună calitate și stabile, urmând, de asemenea, să crească exponențial rolul dezbaterilor parlamentare, chintesența unui legislativ care se respectă.
Parlamentari PSD vor susține măsurile legislative de continuare a creșterii și stimulării economice, de creare de noi locuri de muncă. Sperăm ca noua colaborare interinstituțională dintre Legislativ și Executiv să ducă și la mult dorita resimțire de către cetățeni a creșterii economice înregistrate în ultimii trei ani. De asemenea, România și locuitorii ei au nevoie de implementarea grabnică a Strategiei de combatere a sărăciei, care va ajunge în curând pe masa de lucru a Parlamentului.
Personal, mă voi strădui și în acest an să îi reprezint cu cinste și onoare pe locuitorii municipiului și județului Tulcea, indiferent de afinitățile lor politice. Cred că menirea unui parlamentar este să încerce la maximum posibil să rezolve problemele oamenilor, iar eu voi face acest lucru și în continuare pentru tulceni, atât cât îmi permit prerogativele funcției de deputat.
„Investițiile în sănătate vor crește semnificativ în acest an” Bugetul pentru acest an arată indiscutabil că Guvernul Ponta își respectă angajamentele asumate, prin creșterea alocărilor pentru domeniile-cheie și suplimentarea măsurilor privind îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Principalele obiective ale politicii bugetare în 2015 sunt continuarea consolidării fiscale, stimularea creșterii economice, reforma investițiilor publice, prin creșterea substanțială a fondurilor alocate cofinanțării proiectelor europene și prioritizarea investițiilor publice semnificative, precum și măsurile adoptate de Guvern privind stimularea consumului, concomitent cu asigurarea protecției sociale pentru categoriile de populație cu venituri reduse.
Estimarea veniturilor în bugetul pe 2015 are în vedere scăderile cauzate de reducerea CAS cu 5% la angajator, reducerea taxei pe construcții speciale de la 1,5% la 1%, precum și reducerea TVA pentru pachetele turistice _all-inclusive_ , măsuri care au un impact bugetar de 1%. De asemenea, este de remarcat faptul că execuția bugetară a primelor 11 luni din 2014 a înregistrat o creștere a veniturilor cu 6,4% față de aceeași perioadă a lui 2013, fapt ce demonstrează creșterea gradului de colectare. Astfel, cheltuielile destinate investițiilor vor însuma 44,76 miliarde de lei în 2015, cu 8,7 miliarde de lei mai mult decât în 2014, respectiv o creștere de 23,8%.
Îmbucurător este faptul că în acest an vor fi creșteri bugetare pentru principalele domenii, respectiv investiții, educație, transporturi, apărare, sănătate și agricultură. Este foarte important că bugetul Ministerului Sănătății nu se reduce. Ca valoare absolută, cheltuielile aferente domeniului sănătate cresc cu 3,2%, în special pentru investiții și dotări în spitalele din administrația centrală și locală, cât și pentru investiții din fonduri europene nerambursabile. În schimb, ca urmare a creșterii veniturilor din contribuțiile de asigurări
sociale, determinate de evoluția indicatorilor macroeconomici și de plata hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea drepturilor salariale, a avut loc o diminuare a transferurilor de echilibrare către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În concluzie, sumele alocate pentru sănătate în 2015 sunt mai mari față de cele din 2014.
Contestarea Legii bugetului la Curtea Constituțională de către opoziție a fost, după cum s-a văzut, un gest exagerat și nefondat, deoarece toate măsurile stimulative economice și sociale luate de Executiv anul trecut se regăsesc în bugetul pentru acest an. Salariul minim a crescut de la 1 ianuarie 2015 la 975 de lei și de la 1 iulie 2015 la 1.050 de lei; toate pensiile cresc cu 5%; pensia minim garantată va crește de la 350 la 400 de lei; salariile personalului didactic vor fi majorate cu 5% de la 1 martie 2015 și cu încă 5% din 1 septembrie 2015; salariile personalului din sănătate și asistență socială vor crește cu 100 de lei din decembrie 2014, exclusiv salariile celor care beneficiază de majorarea salariului minim; indemnizațiile pentru persoane cu dizabilități cresc cu 16%; crește alocația pentru susținerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 de lei, de la 42 la 84 lei pentru fiecare copil; se majorează alocația de plasament de la 93 la 600 de lei; crește alocația de hrană pentru adulți cu dizabilități și persoane vârstnice din centrele de asistență socială de la 8 la 16 lei pe zi; restituirea eșalonată a debitelor recuperate de la pensionari și persoanele aflate în concediu de creștere a copilului; reluarea plății indemnizațiilor către luptătorii incontestabili din Revoluția de la 1989, sistată de fostele guverne.
Toate acestea sunt decizii și hotărâri adoptate, unele puse deja în practică, altele în curs de execuție. Sunt, deci, fapte concrete, nu vorbe!
*
„Pledoarie pentru acordarea unui spor la salariile de bază ale medicilor pediatri și neonatologi”
Am solicitat oficial instituțiilor abilitate ale statului acordarea unui spor salarial pentru medicii pediatri și neonatologi de cel puțin 15%, în vederea menținerii acestora în unitățile medicale de stat. Drept motivare, consider că doar prin majorarea retribuției medicilor pediatri și neonatologi se va putea trece peste criza acută de personal din această specialitate, atât la nivelul spitalelor din Tulcea, cât și din toată țara.
Secția de pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Tulcea a fost salvată zilele trecute în ultimul moment de la închidere prin reintegrarea pe posturile rămase vacante a unor medici pensionari. Din informațiile pe care le dețin, există o criză națională de medici pediatri și neonatologi, iar acest fapt pune în pericol generațiile viitoare, precum și dezvoltarea corectă, sănătoasă și armonioasă a copiilor noștri. Vreau să fac un apel de sensibilizare către Ministerul Sănătății și toate celelalte instituții abilitate ale statului referitor la această problemă majoră, prin transmiterea unui mesaj conform căruia medicii pediatri și neonatologi au nevoie de o minimă stabilitate financiară pentru a rămâne și a-și continua activitatea în sistem. În caz contrar, sistemul medical românesc se poate confrunta cu efecte nedorite, dintre cele mai periculoase.
Fac un apel ca pediatria și neonatologia să fie cuprinse în Ordinul ministrului sănătății pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile Legii-cadru privind salarizarea
unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 330/2009. Pediatria este o specializare dificilă și cu mare răspundere. Criza de medici specialiști din pediatrie și neonatologie este extrem de accentuată în toată țara, astfel încât avem nevoie de măsuri urgente și concrete.
Soluția ar fi acordarea unor sporuri salariale, după modelul aplicat la psihiatrie, anatomopatologie sau TBC, în care s-au luat decizii la scară națională de îmbunătățire. Cred că și pediatria și neonatologia se pot înscrie într-o măsură de sprijin, prin acordarea unui spor de cel puțin 15%, având în vedere condițiile specifice și răspunderea uriașă a medicilor în tratarea copiilor.
Această propunere este justificată de faptul că medicii pediatri și neonatologi pot avea riscuri similare cu cele acordate personalului medical din urgențe sau terapie intensivă, atunci când este vorba despre tratamentul copiilor. Un copil cu afecțiuni cronice sau acute nedepistate la timp poate prezenta riscuri inclusiv de tratament medicoterapeutic, cu efecte asupra medicului. De asemenea, un număr suficient de medici pediatri și neonatologi menținuți în sistem ar putea rezolva cazurile de infertilitate, nașteri premature, sarcini cu risc crescut sau primipare vârstnice din cauza condițiilor socioeconomice cu care România se confruntă, acestea fiind totodată și capitolele deficitare pentru medicina noastră la nivel european.
Acestea, precum și criza medicilor de specialitate pot fi motive întemeiate pentru ca pediatria și neonatologia să beneficieze de un spor la salariile de bază, în joc fiind, în ultima instanță, viitorul nostru, al tuturor.
*
„Dozele de vaccin antigripal, distribuite cum se cuvine în Tulcea”
Am primit răspuns la interpelarea adresată ministrului sănătății Nicolae Bănicioiu pe tema distribuirii dozelor de vaccin antigripal în județul Tulcea. Concret, m-am interesat dacă vaccinarea antigripală gratuită s-a efectuat conform graficului stabilit, în beneficiul tulcenilor care aveau nevoie, mai ales pentru imunizarea categoriilor aflate în grupele de risc.
Ministrul Nicolae Bănicioiu mi-a răspuns că Ministerul Sănătății a achiziționat cantitatea de 500.000 de doze de vaccin antigripal sezonier, pentru sezonul 2014–2015, în vederea vaccinării gratuite a populației. „Astfel, prima tranșă de vaccin gripal în cantitate de 140.000 de doze a fost distribuită către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București începând cu data de 14.11.2014, iar tranșa a II-a de vaccin a fost distribuită către toate județele începând cu data de 21.11.2014, iar DSP Tulcea a primit o cantitate totală de 7.425 de doze de vaccin gripal. Având în vedere faptul că receptivitatea la vaccinare a populației a scăzut în ultimii ani, Ministerul Sănătății a achiziționat o cantitate inițială de 500.000 de doze de vaccin gripal, urmând ca în funcție de solicitări să suplimenteze cu o altă cantitate de vaccin, astfel încât să se asigure o acoperire vaccinală optimă la nivel național în rândul populației expuse la risc”, a precizat ministrul Bănicioiu.
Consider că este important să se știe că au prioritate persoanele din grupele de risc crescut de îmbolnăvire, respectiv persoanele cu afecțiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, astm bronșic și persoanele cu infecție HIV, femei gravide, personalul medico-sanitar și auxiliar din unitățile sanitare care prin natura activității vine
în contact respirator cu pacienții sau cu asistații, persoanele rezidente în instituții de asistență socială, precum și persoanele care acordă asistență medico-socială și îngrijiri la domiciliu persoanelor cu risc crescut, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste această vârstă. Din câte cunosc, dozele de vaccin antigripal au fost suficiente până acum în Tulcea, dar dacă situația o va impune, ministrul m-a asigurat că se poate suplimenta cantitatea distribuită inițial.
*
„Vânătoarea controlată, o veste bună pentru localnicii din Delta Dunării”
Am primit recent răspuns la interpelarea adresată guvernatorului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, Lucian Eduard Simion, pe tema îngrijorării populației din Delta Dunării în urma înmulțirii animalelor sălbatice din arealul protejat. În documentul parlamentar trimis conducerii rezervației, am subliniat că locuitorii zonelor izolate din Delta Dunării au semnalat, în cadrul audiențelor de la biroul parlamentar, că sunt neliniștiți din cauza creșterii numărului animalelor sălbatice, îndeosebi porci mistreți și șacali.
Prezența excesivă a acestora în localitățile Deltei îi fac pe oameni să trăiască cu teama că ar putea fi atacați în orice moment de către animalele respective. Oamenii mi-au spus că în ultima perioadă numărul animalelor este în continuă creștere și că le este frică pentru viața și sănătatea lor. De asemenea, autoritățile locale din zonele umede ale Rezervației Biosferei „Delta Dunării” au atras atenția că animalele amintite provoacă numeroase distrugeri ale culturilor agricole și, de asemenea, pagube importante în gospodăriile populației.
După cum bine cunoașteți, vânătoarea în Delta Dunării a fost interzisă în urmă cu trei ani, odată cu apariția Legii nr. 136/5 iulie 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Pe de altă parte însă, un document emis de Consiliul Județean Tulcea, intrat în vigoare înaintea Legii nr. 136/2011, stipulează că este permisă vânătoarea rațional reglementată în Delta Dunării, ca fiind o activitate tradițională în zonă. De altfel, pe marginea celor două documente au existat unele controverse, având în vedere că Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu a prea fost de acord cu acest concept de vânătoare rațională efectuată în Deltă. Pentru a proteja echilibrul biodiversității din arealul Deltei Dunării, zonă inclusă în Lista patrimoniului mondial cultural și natural al UNESCO, consider că trebuie să rezolvați într-un fel, în baza legilor și regulamentelor în vigoare, diminuarea populațiilor de șacali și porci mistreți, specii de animale considerate invazive, respectiv care se răspândesc rapid și cauzează modificări în cadrul ecosistemelor.
În răspunsul primit la interpelare, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a precizat că: „Urmare adreselor primite în repetate rânduri de la agenți economici, primăriile localităților Ceatalchioi, Maliuc și Chilia Veche, din județul Tulcea, Instituția Prefectului Județului Tulcea și de la populația locală privind pagubele produse în culturile agricole de speciile de interes cinegetic, porc mistreț, șacal și vulpe, din zona Ceatalchioi, Pardina–Chilia Veche, județul Tulcea, instituția noastră a întreprins toate demersurile necesare obținerii unui acord de desfășurare a unor campanii scurte de vânătoare.”
„În acest sens” – a continuat ministrul mediului –, „s-a obținut avizul favorabil de la Academia Română pentru desfășurarea a două acțiuni de vânătoare în vederea
optimizării speciilor de interes cinegetic, șacal, vulpe, mistreț, ce produc daune în culturile agricole și în gospodăriile locale. Pentru optimizarea speciilor de interes cinegetic în sezonul 2014–2015, Administrația Rezervației Biosferei «Delta Dunării» a întocmit un plan de acțiune prin care s-a stabilit să desfășoare două acțiuni de vânătoare pe teritoriul RBDD, pentru fondurile de vânătoare gestionate de RNP Romsilva, pentru perioada decembrie 2014–februarie 2015, care se vor desfășură după cum urmează: pentru perioada 15–20 decembrie 2014: vânătoare specializată la speciile șacal și vulpe; pentru perioada 15 ianuarie–15 februarie 2015: vânătoare specializată la speciile mistreț, șacal și vulpe.”
Ministrul mediului a făcut referire și la modul de organizare a acțiunilor de vânătoare, în care se vor avea în vedere următoarele:
„Vânătoarea se va desfășura doar pe 15 fonduri de vânătoare gestionate de RNP Romsilva, conform anexei nr. 2 la Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 359/2014, pentru perioada decembrie 2014–februarie 2015, în cooperare și sub coordonarea Direcției Silvice Tulcea. La această acțiune vor participa reprezentanți ai Direcției Silvice Tulcea din toate fondurile de vânătoare, la fiecare acțiune putând participa 20–30 de persoane. Va fi interzisă participarea la aceste acțiuni a vânătorilor sportivi autorizați, acțiunea având un rol clar de optimizare a speciilor de interes cinegetic. Capturile de șacal și vulpe vor fi predate imediat la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea pentru probe de rabie, capturile de mistreț vor fi depozitate într-un spațiu special amenajat la Frigorifer Tulcea, iar, după prelevarea probelor pentru pestă porcină și trichineloză, exemplarele apte pentru consum vor fi distribuite la cămine de copii și aziluri de bătrâni în scop caritabil. Toată această activitate se va desfășură în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. Capturarea speciilor menționate se va realiza conform evaluării anuale efectuate de ICAS pentru sezonul 2014/2015, pentru fiecare fond de vânătoare în parte, conform anexei nr. 2 la Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 359/2014.”
*
„Consiliul Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în mediul școlar trebuie să funcționeze!”
M-am adresat conducerii Ministerului Educației în privința unui subiect delicat, referitor la activitatea și respectarea atribuțiilor de către Consiliul Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în mediul școlar. În documentul parlamentar trimis MEN, am amintit că în iunie 2012 a fost înființat Consiliul Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în mediul școlar, instituție care are drept principală atribuție asumarea rolului unui observator național antiviolență. Am mai menționat în interpelarea trimisă ministrului educației că respectivul consiliu trebuie să monitorizeze și să facă o evaluare a modului de aplicare la nivel național a Strategiei naționale pentru combaterea violenței în mediul școlar.
Consiliul Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în mediul școlar avea în atribuții să elaboreze și metodologii de colectare a informațiilor referitoare la violența școlară și să monitorizeze atent acest fenomen, prin coordonarea culegerii periodice de informații referitoare la problematica violenței școlare la nivel județean și local.
Totodată, din atribuțiile consiliului fac parte și inițierea unor acțiuni de consultare cu diferite organizații și instituții guvernamentale și nonguvernamentale cu privire la problema violenței în cadrul sistemului educativ, propunerea și inițierea de forme de cooperare intra și interinstituționale în vederea prevenirii și combaterii violenței în mediul școlar, inițierea de programe și campanii naționale de prevenire și combatere a violenței în mediul școlar, respectiv elaborarea unui raport național anual privind fenomenul violenței în școală, pe baza setului de indicatori specifici.
Reamintind că „atribuțiile consiliului sunt mult mai numeroase decât cele amintite de mine, precum și speranțele de diminuare a fenomenului violenței în școli prin contribuția acestei instituții a statului român”, l-am întrebat pe ministrul educației dacă funcționarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în mediul școlar este pe măsura așteptărilor ministerului, precum și dacă instituția respectivă a întocmit rapoartele aferente ultimilor ani și care sunt concluziile acestora.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.