Liviu Bogdan Ciucă

„Pledoarie pentru interzicerea cultivării plantelor modificate genetic”

Mă văd nevoit să revin cu o nouă declarație politică pe această temă, deoarece acest fenomen tinde să devină din ce în ce mai periculos pentru sănătatea populației. În calitate de parlamentar, am inițiat mai multe întrebări și interpelări ministerelor de resort, pentru a-mi comunica parametrii reali ai acestor culturi modificate genetic și impactul lor asupra sănătății populației.

Am primit răspunsuri referitoare la faptul că legea română nu reglementează punerea pe piață a produselor procesate – alimentare sau hrana pentru animale – obținute din plante modificate genetic, de exemplu: uleiul obținut din soia, șroturi de soia etc., iar plantele modificate genetic cultivate în România reprezintă un risc „neglijabil”, beneficiind de prevederi speciale, care transpun legislația specifică a Uniunii Europene în domeniu.

Dar iată care este situația în Uniunea Europeană, problematica ingineriei genetice fiind foarte controversată, oficialii europeni încercând să creeze un cadru legal cât mai complet în domeniu, pentru a înlătura orice temere a consumatorului european față de plantele modificate genetic. Astfel, în 2003, Parlamentul European și Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele și hrana pentru animale modificate genetic, care obliga firmele producătoare de alimente modificate genetic să facă teste și să le publice. Numai că, în momentul de față, acest lucru nu se întâmplă.

Această situație confuză din Uniunea Europeană se transpune și în România, care a devenit un însemnat producător și consumator de organisme modificate genetic, asta din cauză că nu avem o legislație adecvată în domeniu și a lipsei informării consumatorilor.

Potrivit „Greenpeaceˮ, în România, pe lângă soia modificată genetic, se mai comercializează și cartofi, orez, porumb și prune modificate genetic, iar autoritățile competente „închid ochii” la o problemă atât de gravă, cetățenii devenind cobai pentru aceste produse, constatându-se că cei care consumă O.M.G.-uri sau lucrează cu acestea pot suferi afecțiuni foarte grave ale rinichilor, ale pancreasului sau ale sistemului nervos, mărirea riscului de avort la femei, precum și nașterea copiilor cu malformații genetice.

Riscurile pe termen lung asupra oamenilor, animalelor și solului nu sunt cunoscute, însă studiile arată că, pe termen scurt – trei luni – există semne de toxicitate în organele interne, ficat și rinichi, la animalele testate, iar toxina produsă de porumbul MG are efecte negative asupra speciilor nevizate și asupra solului.

Aceleași argumente au fost folosite și de către Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, pentru a bloca alte soiuri de porumb MG de același tip, care produce toxina Bt.

Conștientizând pericolul pe care îl reprezintă cultivarea porumbului modificat genetic, cinci state membre ale Uniunii Europene – Franța, Austria, Ungaria, Polonia și Grecia – au interzis deja importul și cultivarea MON810.