Petru Călian

„Pod peste Prut”

Tensiunile diplomatice dintre România și Moldova s-au temperat odată cu instalarea regimului democratic la Chișinău. Efortul cetățenilor moldoveni de a înlătura comunismul arată deschiderea lor spre UE și, implicit, spre România. E datoria noastră morală de a răspunde cererilor de peste Prut.

În efortul Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană, România și-a arătat disponibilitatea de a relua și de a dezvolta relațiile dintre cele două state. Încă de la instalarea noului guvern la Chișinău s-au făcut progrese substanțiale în demersurile spre integrare. La rândul ei, și Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea acestei țări, iar un exemplu concret este alocarea sumei de 130 de milioane de euro pentru proiecte comune ale României, Moldovei și Ucrainei. Pe 25 ianuarie, anul acesta, a avut loc la Bruxelles prima reuniune a grupului de acțiune europeană a Republicii Moldova, copreședinți fiind România și Franța. Deci sunt destule semnale că la Chișinău s-a produs o clarificare a opțiunii către Uniunea Europeană.

Între România și Moldova există 12 acorduri bilaterale în curs de negociere, acorduri care la un moment dat au fost înghețate din cauza poziției Chișinăului. În prezent, aceste acorduri își caută finalitatea astfel încât să se poată crea un cadru juridic moldo-român, care să răspundă cerințelor europene. Timp de 8 ani, relațiile diplomatice anevoioase au dus la îndepăratea Moldovei de România și de ceea ce înseamnă UE, iar revenirea Moldovei, ca stat independent aspirant la UE, reprezintă un lucru îmbucurător pentru cei cărora istoria le-a furat statutul de român.

Poziția României este de a sprijini Republica Moldova în mod eficient în procesul de modernizare, în așa fel încât să ajungă la nivelul țărilor din Balcanii de Vest, pentru a putea deveni o opțiune în vederea unei integrări în Uniune.

Piatra de temelie în dezvoltarea colaborării noastre cu Moldova a fost pusă deja: s-a anulat sistemul de viză, s-a convenit și s-a semnat acordul privind micul trafic de frontieră. Astfel, până la 31 martie vor fi îndeplinite toate condițiile tehnice pentru desfășurarea micului trafic de frontieră în bune condiții. O altă problemă cu care se confruntau cei care doreau obținerea cetățeniei românești și-a găsit soluționarea: legislația a fost modificată astfel încât acordarea cetățeniei să se facă în termen de maximum cinci luni de la solicitare pentru cei care fac parte din categoria acelora care au pierdut abuziv cetățenia română și urmașii lor până la rudele de rangul trei, iar până la 30 iunie, toate restanțele care provin din dosare depuse în anii ’90, începutul anilor 2000, vor fi procesate și se va acorda cetățenia celor care îndeplinesc condițiile.

Trecând la problematica economică, un punct de incidență pentru relația Republicii Moldova cu România, dar și cu Uniunea Europeană, este conectarea infrastructurilor – fie că vorbim de infrastructura energetică, fie că vorbim de infrastructura transport gaze sau infrastructura feroviară. Un proiect important face referire la linia electrică de 110 kW, Fălciu–Gotești. Pe teritoriul României, lucrarea este terminată, 28,3 km, urmând ca, până la finele anului 2010, și partea de peste Prut să-și găsească finalitate, astfel încât sistemul energetic al Republicii Moldova să fie cuplat cu