Camelia Khraibani

„Politici active în domeniul pieței muncii”

Recent, Comisia Europeană a făcut o serie de observații și recomandări privind modul de funcționare a statelor membre. Evident că și România s-a bucurat de o atenție deosebită. Dintre toate acestea, am să mă refer în prezenta declarație la acelea care se referă la serviciile sociale și la piața forței de muncă. În acest sens, am reținut aprecierea Comisiei că, la noi, citez: „Productivitatea forței de muncă a României este, în continuare, printre cele mai scăzute din UE. Calitatea serviciilor de activare profesională în sectorul public, de căutare a unui loc de muncă și de reorientare profesională este, în continuare, relativ scăzută.” În plus, se face observația potrivit căreia: „Capacitatea administrativă redusă nu permite formularea eficientă de politici active în domeniul pieței forței de muncă, prin furnizarea de servicii personalizate de calitate, așa cum nu permite nici o mai bună integrare a politicilor active și pasive în domeniul pieței forței de muncă. Lucrurile acestea pot fi demonstrate de faptul că ratele de ocupare și de activitate în rândul tinerilor au fost în

2012 printre cele mai scăzute din UE (23,9% și, respectiv, 30,9%), în timp ce rata șomajului în rândul tinerilor a fost ridicată, situându-se la 22,7% în 2012. În România, procentul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează vreun program educațional sau de formare este ridicat și în creștere (de 16,8% în 2012)”.

Aceste observații și recomandări, după părerea mea, sunt corecte și bine-venite. De altfel, prim-ministrul Guvernului României a transmis un mesaj miniștrilor și tuturor celor cu responsabilități în problemele evaluate de Comisia Europeană, în sensul de a le aborda constructiv și de a răspunde cât se poate de adecvat la fiecare. De altfel, aceste recomandări se realizează pe fondul unor asidue căutări la nivelul întregii Uniuni Europene de înlocuire a politicilor de austeritate, de depășire a crizei și de revenire pe creștere economică și de creare a locurilor de muncă.

În ultimile săptămâni s-a vorbit chiar despre un nou New Deal franco-german. Este vorba despre Inițiativa francogermană pentru tineri. Planul denumit simbolic „New Deal for Europe” se bazează pe trei pârghii:

– accesul la credite pentru IMM-uri,

– dezvoltarea alternanței și

– mobilitatea geografică.

Concret, Banca Europeană de Investiții (BEI) va acorda mai mult de 40% fonduri, sau 70 de miliarde de euro, în următorii trei ani pentru a investi în „proiecte care au un impact asupra ocupării forței de muncă pe termen scurt și pe termen mai lung”, a spus președintele său german Werner Hoyer. Cea de a doua pârghie este alternanța, care se referă la dezvoltarea unui sistem de învățământ prin alternanță, adică învățarea în școală efectuată concomitent cu stagiile în întreprinderi. De asemenea, se urmărește dezvoltarea uceniciei, ca una dintre modalitățile de relansare a proiectului „Erasmusul pentru alternanță”, după modelul Erasmus pentru studenți. Ultima parghie este creșterea mobilității tinerilor, atât în țară, dar mai ales în Europa. Aceasta va viza finanțarea cursurilor de limbi străine și a deplasărilor.