Radu Stroe

„Populism și fraudă marca PDL”

Confiscarea abuzivă a pârghiilor democratice prin diverse scamatorii de către coaliția aflată la putere și girarea totală a acestora de către președintele-premier Traian Băsescu, în ciuda presiunilor și luărilor de poziție, a luat o amploare riscantă pentru însuși statul de drept.

Legalizarea traseismului politic – acest fenomen politic mult incriminat, a cărei sancționabilitate etică este, de fapt, convertită în „virtute” politicianistă atunci când interesele portocalii o cer – prin diverse artificii reclamă o denunțare și o condamnare fără echivoc.

La fel, și o lege cu reverberație puternică în rândul populației, Legea sistemului unitar de pensii publice, votată fraudulos în plenul Camerei, constituțională potrivit hotărârii Curții Constituționale, dar reîntoarsă la Parlament de către Traian Băsescu, care redescoperă brusc „că nu se pot ignora realitățile sociale din România și că femeile ar trebui să iasă la pensie la 63 de ani”, deși în urmă cu doar câteva săptămâni președintele era adeptul convins al egalizării vârstei de pensionare: „Măsura de creștere progresivă până în 2030 a vârstei de pensionare până la 65 de ani, precum și egalizarea acesteia la femei și bărbați sunt necesare, având în vedere tendințele demografice îngrijorătoare din România, și nu numai, inclusiv în Uniunea Europeană”. Inconstanța constantă cu care ne-a obișnuit Traian Băsescu nu ține de flexibilitatea fastă în luarea celor mai bune decizii pentru cetățenii români, ci ea este substituită calculelor sale politice.

Disimularea practicată insistent de partidul de guvernământ s-a transformat în regulă generală. Tentația de a se lua în serios l-a determinat pe Emil Boc să declare: „Guvernul nu va merge pe mâna populismului”. După cum am văzut, acesta nu este decât un ornament stilistic folosit la timpul viitor, pentru că, în practică, lucrurile stau exact invers: investiții de multe milioane de euro în baze sportive pentru 632 localități, prin Hotărârea Guvernului nr. 977/2010 (o „prioritate” absurdă și inutilă într-o perioadă de criză profundă, mai ales în spațiul rural, unde ultima preocupare a sătenilor este să meargă la sala de sport, în condițiile în care sănătatea, învățământul și alte domenii sunt aproape în colaps), acordarea unei sume de 10.000 euro pentru un număr infim de tineri sub 35 de ani (o măsură care nu numai că nu are vreo relevanță economică, dar este chiar stupidă prin expectațiile pe care le revendică), credite preferențiale pentru polițiști (o măsură unicat supervizată de Băsescu-Boc și propagată de cureaua de transmisie în persoana ministrului de interne, etichetată de directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice drept: „trafic de influență”, „intruziune”, „aberație”) etc.

Rezultatele măsurilor anticriză luate de Guvernul BocBăsescu se văd: România are cea mai slabă economie din Europa emergentă în 2010, iar în 2011 țara noastră va avea cea mai slabă creștere economică din regiune.