Tudorița Rodica Boboc

„Pregătirea și exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene”

România va exercita președinția Consiliului Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, într-o perioadă ce va fi marcată de o maximă responsabilitate pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, în care cetățenii europeni să aibă sentimentul unității, solidarității și al viitorului comun.

Deținerea acestui mandat, o premieră pentru țara noastră, va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât și o oportunitate pe măsură. România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii. Asumarea pentru o perioadă de șase luni a președinției Consiliului Uniunii Europene este o obligație ce decurge din calitatea de stat membru și presupune un efort excepțional în direcția consolidării unei viziuni cu privire la viitorul Uniunii Europene și creșterii capacității administrative necesare îndeplinirii acestui mandat.

În exercitarea mandatului său, președinția României la Consiliul Uniunii Europene trebuie să acționeze ca un mediator imparțial și un facilitator de consens, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația Uniunii, de asigurarea continuității agendei europene și de buna cooperare între statele membre și instituțiile europene. În calitatea sa de președinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-și imprima viziunea asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia și de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi în strânsă legătură cu evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative curente, apar a fi, în principal, procesul Brexit, cadrul financiar multianual, dezbaterea privind viitorul UE. Pentru asigurarea continuității activității Consiliului pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care dețin președinția lucrează împreună în grupuri de trei, denumite triouri. România va deschide trioul de președinții din care mai fac parte Finlanda și Croația.

Coordonarea procedurilor și proceselor pe o perioadă de 18 luni este importantă pentru succesul implementării obiectivelor strategice ale Consiliului Uniunii Europene și, implicit, al negocierilor inițiativelor legislative în format interinstituțional. În acest context, coordonarea în cadrul demersului de elaborare a programului comun de lucru al trioului de președinții, cu prioritățile fixate de Consiliul European, cu obiectivele politice definite de Parlamentul European și cu programul de lucru al Comisiei Europene, este de maximă importanță.