Tamara Dorina Ciofu

„Pregătirea sistemelor publice de sănătate și intervenții în situații de urgență și informarea populației cu privire la efectele și riscurile schimbărilor climatice”

În general, în viața curentă a cetățenilor, în comunități și chiar în politicile publice ale guvernelor, schimbările climatice reprezintă o problemă la care ne raportăm cu o anumită pasivitate. Problema e prea mare pentru a putea face ceva. E prea globală pentru a putea acționa.

Cauza schimbărilor climatice ține de o răspundere colectivă, dar efectele ei le resimțim individual. Mereu vina e plasată la nivelul colectivității.

În ce privește impactul asupra vieții și familiei, toate analizele arată că schimbările climatice nu presupun riscuri noi, necunoscute pentru viață și pentru sănătate. Însă riscurile asociate climei se vor intensifica și se vor accentua.

Așadar putem spune că sistemele de sănătate publică și de intervenție în situații de urgență știu cum să răspundă acestor riscuri ce decurg din schimbările climatice, însă ele trebuie să fie pregătite să poată gestiona astfel de situații mai frecvent și cu o incidență mai mare decât s-a întâmplat până acum.

În prezent, ceea ce îngrijorează cel mai mult nu sunt atât schimbările în sine care se produc la nivel climatic, ci modul accelerat în care se produc aceste schimbări.

Deci unele măsuri pe care le luăm în prezent pot fi suficiente pentru a preveni riscurile actuale, dar s-ar putea ca într-un orizont de timp destul de scurt să nu mai facă față și să fie nevoie de o consolidare sau chiar o modificare a structurilor de sănătate publică și de intervenții în situații de urgență.

Deci ceea ce putem face este să ne pregătim din timp și să implementăm politicile publice, necesare pentru

o amplificare a fenomenelor meteorologice extreme, atât ca frecvență, cât și ca intensitate.

În strategia Uniunii Europene în domeniul sănătății se menționează că schimbările climatice reprezintă o provocare majoră, care poate ridica numeroase riscuri asupra sănătății. Se disting astfel două categorii de riscuri: riscuri directe, afecțiuni și decese provocate de temperaturile extreme, prea cald sau prea frig, furtuni violente, și riscuri indirecte, care decurg din schimbările climatice și influențează starea de sănătate – migrația, creșterea incidențelor bolilor transmise prin alimente sau prin vectori sau alte aspecte provocate de schimbările climatice, precum seceta sau inundația.

Există o corelație statistică dovedită între riscurile directe ale schimbărilor climatice și anumiți indicatori ai calității vieții, precum mortalitatea și morbiditatea. Astfel, se estimează că în statele din Uniunea Europeană o creștere cu un grad a temperaturii anuale determină o creștere a mortalității cu 1-4%. Prognoza arată că, până în 2030, mortalitatea la nivel european cauzată de căldură și de fenomene meteo extreme ar putea crește cu 30.000 de decese pe an, iar până în 2080 cu 50.000 până la 110.000 de decese pe an. Cea mai vulnerabilă categorie o reprezintă persoanele în vârstă.