Gigel Sorinel Știrbu

„Premierul nostru și premierul lor”

Primul-ministru al României – cel din scriptele oficiale –, domnul Emil Boc, a fost săptămâna trecută în SUA, unde a participat la dezbaterile celei de a 65-a reuniuni a Adunării Generale a ONU, un extraordinar prilej de a avea contacte cu omologi din state care ar putea sprijini România, un bun prilej pentru domnul Emil Boc de a infirma, în ceea ce-l privește, „legenda” care spune că este unicul premier din istoria României care este ignorat de șefii de guvern din statele civilizate.

Din păcate, „legenda” nu a fost infirmată. Singura știre importantă venită de peste ocean a fost cea referitoare la atenția organizatorilor care i-au pus premierului nostru un piedestal pentru a putea ajunge la microfon. Și tot din SUA au mai venit două știri referitoare la mesajele pe care premierul nostru le-a transmis liderilor de sindicat, mesaje din care reieșea că este nevoie de „raționalitate”, și nu de politici populiste, insistând în continuare că măsurile de austeritate impuse de Guvern sunt necesare.

Am crezut, în prima fază, că presa „mogulizată” ignoră acțiunile de importanță majoră ale premierului nostru în Lumea Nouă. Drept urmare, am urmărit cu interes site-ul Guvernului și m-am lămurit. Mult hulita – de către guvernanți – noastră presă nu l-a sabotat pe domnul Emil Boc, pur și simplu nu prea a avut ce scrie. Singura „bilaterală” a premierului nostru s-a consumat în compania prim-ministrului Autorității Naționale Palestiniene. Am mai aflat că premierul nostru s-a mai întâlnit cu guvernatorul statului New York, David A. Paterson, dar acesta s-a întâlnit cu majoritatea premierilor prezenți la eveniment, cu președintele Adunării Generale a ONU, Joseph Deiss, prilej cu care a exprimat sprijinul deplin al României pentru atingerea Obiectivelor de

Dezvoltare ale Mileniului, și a mai avut o întrevedere cu emisarul special al SUA pentru Eurasia și problematica securității energetice, Richard Morningstar, căruia i-a reafirmat sprijinul României pentru dezvoltarea Coridorului energetic sudic (Southern Energy Corridor) care va conecta piața europeană la rezervele din regiunea Mării Caspice și Orientului Mijlociu.

Ce am aflat însă, întâmplător, dintr-o altă știre de presă – la Radio France International – este că un alt premier, cel al Greciei, Iorgos Papandreou – care probabil nu a avut misiunea să dea asigurări că țara sa sprijină nu știu ce proiecte internaționale, care oricum ar fi sprijinite și fără reiterări verbale de complezență –, a fructificat întru cu totul alt mod prezența sa la sesiunea Adunării Generale ONU. Papandreou a semnat, joia trecută, la New York, un memorandum de colaborare cu Guvernul Qatarului, în valoare de 5 miliarde de euro, memorandum care cuprinde investiții în domeniul energiei, și un proiect de anvergură în sectorul turistic. Acesta din urmă prevede amenajarea, în imediata apropiere a Atenei, a unui port maritim pentru ambarcațiunile de lux, construirea unui ansamblu hotelier, a unor centre de conferințe, a unui cazinou plutitor și chiar a unui mic aeroport pentru aeronavele private. Deci, iată, Guvernul grec este decis să găsească, cu orice preț, resurse de relansare economică și să resusciteze interesul investitorilor străini.