Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 iulie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Marin Almăjanu
Discurs
„Președintele-jucător a jucat soarta României la ruleta disperării”
Am avut parte, de vreo șase ani încoace, de foarte multă acțiune prezidențială, uneori exagerat de îndrăzneață, alteori cam anticonstituțională sau chiar halucinantă pentru manifestările unui om de stat, președinte al unei țări europene. Dar n-a contat foarte mult acest aspect în ochii românilor, ci, din contră, aceste trăsături controversate, energizante în opinia unora, ale conducătorului de la Cotroceni, au fost privite cu foarte multă îngăduință de către cetățeni și cu foarte multă mândrie, presărată la fiecare pas
cu termeni laudativi, de către cei cu carnete de partid portocalii.
„Este un președinte-jucător”, ne declarau la unison PDL-iștii extaziați de constatare.
Din păcate, nu ei sunt cei care trebuie să suporte consecințele implementării unui haos fără precedent în România. Nu ei sunt cei care trebuie să plătească îndărătnicia cu care domnul președinte Băsescu a susținut un premier care i-a fost loial și supus orbește numai dumnealui, dar nu și poporului român, popor pe care-l sacrifică acum pe altarul minciunilor fără acoperire și al promisiunilor neîndeplinite! Nu ei sunt cei care nu vor mai avea bani de pâine mâine și nici cei care vor trăi cele mai negre vremuri cauzate de incompetența și demagogia duse până la paroxism de către acești falși guvernanți.
Președintele a decis singur să-l susțină pe domnul Boc de patru ori, uneori împotriva Constituției și a unei majorității care avea o alternativă viabilă și, apoi, tot dumnealui a tăiat pensiile și salariile celor pe care i-a obligat să accepte cele mai slabe și incapabile patru guverne pe care le-a avut România vreodată.
Îi chemați, la ceas de noapte, pe PDL-iști oricând aveți chef să-i aduceți la noi ordine, ba amenințându-i că-i remaniați, ba încercând să-i reconciliați pe cei revoltați împotriva veșnicului dumneavoastră protejat, domnul Boc!
Domnule președinte, nici măcar acum, în al treisprezecelea ceas, nu ați înțeles că joaca dumneavoastră permanentă a bulversat și pârjolit o țară, a învrăjbit o clasă socială împotriva alteia, a semănat doar război între instituțiile statului și a sărăcit o națiune?
„Mergeți pe mâna mea și de data asta! E ultimul lucru pe care vi-l cer”, le-ați spus zilele trecute supușilor dumneavoastră portocalii. Și ei poate că vă vor asculta și de această dată, dar, domnule președinte Băsescu, cu această cerere îi constrângeți și pe români să mai rabde în fruntea țării un guvern incompetent, corupt, plin de interese de partid și impasibil în fața problemelor cetățenilor.
Că v-ați jucat cu soarta PDL, unde ați făcut și desfăcut partide și partidulețe, arătând lumii întregi că sunteți unicul decident în sânul acestuia și că oricând îl creșteți sau micșorați, coagulați sau destrămați, după voia dumneavoastră, am înțeles cu toții, deși nu mai era aceasta treaba dumneavoastră, din momentul în care ați fost ales Președintele tuturor românilor, dar că vă jucați și cu soarta noastră, a unui întreg popor, obligându-ne să vă credităm la nesfârșit deciziile proaste care ne-au băgat cu bună știință în faliment este mai mult decât am putea tolera în această țară.