Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·26 mai 2009
Dezbatere proiect de lege
Radu Bogdan Țîmpău
Discurs
Primul-ministru Emil Boc a anunțat, la sfârșitul ședinței de Guvern de săptămâna trecută, că prețul gazelor naturale pentru populație va scădea, de la 1 iulie, cu încă 5 procente, după ieftinirea cu 3% de la 1 mai, ceea ce este o mare amăgire pentru români. Prețul ar trebui să scadă cu mult mai mult, gazele trebuie să se ieftinească cu 20–30%!
Astfel, se pune întrebarea: pe cine reprezintă domnul Boc: pe cei care consumă gaze naturale sau pe cei care le furnizează? Sau așteaptă să vină alegerile prezidențiale din noiembrie și abia atunci să ieftinească gazele cu 30–40%!
Conform unei declarații a președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, consumul de gaze al României a scăzut de la începutul anului cu circa o treime față de aceeași perioadă din 2008, pe fondul crizei economice, iar în acest moment producem mai mult decât consumăm. Asta înseamnă că acum în România a scăzut atât prețul de achiziție al gazelor, cât și consumul.
Pe de altă parte, deși a scăzut consumul și, în consecință, și cantitatea de gaze distribuită, distribuitorilor nu numai că nu le-au scăzut veniturile, ba chiar le-au crescut!
Este clar, trebuie modificat acest coș de gaze, măcar pentru șase luni, și modificată și metodologia de tarifare a ANRE.
Este de remarcat faptul că, pentru că nu există o piață a gazelor naturale, prețul acestora ține cont de cel mondial al țițeiului, cu un decalaj de șase–nouă luni. Dacă de la începutul anului trecut prețul internațional al petrolului a tot crescut, ajungând, în iulie 2008, până la aproape 150 dolari/baril, din cauza crizei mondiale financiare și economice a început să scadă vertiginos, până la aproximativ 38 dolari/baril. Acum, prețul țițeiului se învârte în jurul a 60 dolari barilul, adică de aproape trei ori mai mic decât era la mijlocul anului trecut. Cum cele maximum nouă luni de decalaj față de prețul petrolului au trecut, este normal ca și prețul gazelor de import să scadă la o treime. Mai mult, cum România nu prea mai importă, prețul ar trebui să scadă și mai mult.
O reducere a prețului gazelor se va reflecta în mod direct în costurile tuturor produselor care folosesc gazele în procesul de producție, crescând astfel competitivitatea unei importante părți a industriei românești.
În aceste condiții, ne menținem opinia că guvernanții nu vor să scadă acum prețul gazelor. Amânarea reducerii prețului gazelor naturale până atunci când actualii guvernanți consideră că le va aduce un minim câștig electoral denotă totala lipsă de considerație față de cei ale căror interese ar trebui să le reprezinte.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.