Emil Strung„

Prin ordonan˛„ de urgen˛„, pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, privind acordarea Ón anul agricol 2004—2005 a unui sprijin direct al statului produc„torilor agricoli pe suprafe˛ele de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv, s-a hot„r‚t ca pentru culturile de porumb, ov„z, furaje s„ nu se acorde bonuri valorice pentru procurarea de s„m‚n˛„, Óngr„∫„minte ∫i pesticide, cu alte cuvinte asta Ónseamn„ eliminarea subven˛iei pentru aceste culturi agricole.

Œn jude˛ul Gala˛i consecin˛ele acestei ordonan˛e Ó∫i fac efectul Ón special Ón ce prive∫te cultura porumbului. Œn 2004, suprafa˛a cultivat„ cu porumb a fost de 143.105 ha, adic„ 49,5% din suprafa˛a arabil„ ∫i a implicat un num„r de 89.800 ˛„rani agricultori.

Œn˛eleg nemul˛umirea acestora, deoarece ordonan˛a de urgen˛„ afecteaz„ un num„r mare de persoane, cu at‚t mai mult cu c‚t reglementarea vine la mijlocul anului agricol, c‚nd o parte dintre lucr„rile agricole preg„titoare sunt efectuate.

Dar trebuie s„ ˛inem cont ∫i de argumente de ordin economic sau social atunci c‚nd examin„m aceast„ problem„. Œn general, agricultura noastr„ ∫i, Ón special, cultura porumbului au un pronun˛at caracter de subzisten˛„. Œn propor˛ie Ónsemnat„ porumbul nu intr„ Ón circuitul economic, ci este folosit pentru hrana oamenilor ∫i furaj pentru animale. De∫i 40% din popula˛ie este implicat„ Ón agricultur„, contribu˛ia acestui sector economic la P.I.B. este de 12%. ™i, aten˛ie, 40% Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/12.IV.2005 situa˛ia Ón care Ón perioada 2002—2004 40 de comune au fost transformate Ón ora∫e, dar ele au p„strat un profund caracter rural. Mai mult dec‚t at‚t, la noi, eficien˛a culturii porumbului este slab„ ∫i calitatea acestuia este Óndoielnic„; ca materie prim„ Ón industria alimentar„, porumbul poate fi folosit cu succes pentru produc˛ia alcoolului.

Dar, ceea ce este demn de re˛inut, Ón bugetul agriculturii pe anul 2005, buget constituit de fostul Guvern P.S.D., nu sunt prev„zute subven˛ii pentru cultura porumbului, cu at‚t mai mult cu c‚t o parte din buget a fost deja cheltuit, cum s-a Ónt‚mplat ∫i cu bugetul s„n„t„˛ii.

Acordarea, Ón continuare, a subven˛iei agricole la porumb este practic imposibil„, cu at‚t mai mult cu c‚t ea reprezint„, Ón propor˛ie Ónsemnat„, o form„ mascat„ de ajutor social, ∫i nu o p‚rghie economic„ activ„.

Evident c„ nu este vina ˛„ranului rom‚n c„ a ajuns Ón situa˛ia de dependent economic, dar trebuie s„ se Ón˛eleag„ c„ trei milioane popula˛ie activ„, la care se adaug„ un milion care lucreaz„ Ón str„in„tate, pot Óntre˛ine cu dificultate Ónc„ 18 milioane de locuitori.

Risc„m s„ devenim o ˛ar„ de asista˛i social, care s„ supravie˛uiasc„ din ajutoare ∫i subven˛ii.