Gabriel Tița-Nicolescu

Principala problemă a României devine problema șomajului și a pieței de muncă. Numărul șomerilor din România este în continuă creștere. Șomajul este considerat un fenomen normal, un mecanism de realocare a resurselor de muncă în funcție de volumul și structura cererii sistemului productiv. Prin dinamicele care își schimbă ritmurile și sensurile, șomajul a devenit o problemă macroeconomică.

Ratele ridicate ale șomajului din ultima perioadă provoacă uriașe pierderi ale economiei și devin un pericol social. Efectele negative ale șomajului sunt cele resimțite de cel care rămâne fără loc de muncă și de familia sa. Acestea afectează demnitatea și echilibrul persoanelor implicate, ceea ce duce uneori la creșterea violențelor, a criminalității și a delincvenței. Ajutoarele de șomaj reprezintă cheltuieli bugetare suportate de cei care lucrează.

După minim 15 ani de școală, tinerii licențiați din promoția 2010 își pun un mare semn de întrebare: dacă ai carte, ai parte? „Vina” de a termina studiile superioare într-un an de criză este plătită scump prin umilința de a semna lunar carnetele de șomaj și prin incapacitatea de a se desprinde de la bugetul părinților. Statul acordă puțin peste 200 de lei pentru fiecare absolvent șomer, indiferent dacă a terminat școala generală, liceul sau o facultate. În aceste condiții, tinerii au umplut cu CV-uri site-urile de recrutare a forței de muncă sau așteaptă un răspuns de la rudele din străinătate pentru a pleca și ei la muncă.

* Universitățile au fabricat și în acest an șomeri pe bandă rulantă. Puțini dintre licențiații promoției 2010 au norocul de a ține în mână o carte de muncă și nu un carnet de șomaj. Numărul absolvenților cu studii superioare ajunși asistați social este cu mult mai mare față de 2009, ajungând la o cotă de 11%.

Șomerii cu diplomă de licență din județul Brașov sunt în număr de 2.000, număr ce situează județul Brașov într-un clasament pe țară pe locul al treilea după București și Arad. În județul Brașov, rata șomajului în luna octombrie 2010 a fost de 7,01%, aproximativ 18.000 de persoane, din care 6.000 în municipiul Brașov. Grupa de vârstă din rândul căreia se înregistrează cel mai mare număr de șomeri este cea între 40–49 de ani. Șomerii din mediul rural reprezintă mai mult de jumătate din numărul persoanelor aflate fără un loc de muncă, fapt ce îngreunează și mai mult reintegrarea acestora pe piața muncii.

Având în vedere actualul context socioeconomic și luând în considerare presiunile și riscurile determinate de evoluțiile economice, implicit cele de pe piața muncii, de necesitatea susținerii creșterii economice și reducerii inflației, se impune adoptarea de măsuri care să asigure un climat de protecție socială bazată pe principiul contribuției provenite din muncă și continuarea vieții active pentru toate categoriile de cetățeni.