Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 iulie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Tudor Ciuhodaru
Discurs
## „Printre declarații”
În momentul în care mi-am exprimat votul pentru moțiunea de cenzură, nu am făcut-o decât din considerente morale. Pur și simplu, era unica opțiune pentru a putea să privesc oamenii și pe mine. Nu m-au interesat în acel moment posibilele declarații laudative sau punitive ale celor care fac politica sau care analizează fenomenul politic.
Din acest motiv, declarația domnului Nichita, prin care susține că nici nu se pune problema revenirii mele în PSD, este total nelalocul ei. Nu se pune problema înregimentării mele în acest moment în niciun partid, în PSD cu atât mai puțin, și în organizația Iași condusă de distinsul mai sus numitul domn și mai puțin.
Să nu uităm că plecarea mea din PSD nu a fost cauzată de neînțelegeri cu liderii naționali, cu care am colaborat mereu bine și cu care am avut o relație permanentă de respect reciproc, ci s-a produs în urma extrem de proastei comunicări cu inițial numitul domn și absenței sprijinului politic pe plan local în realizarea principalului meu punct din programul politic din campania electorală, program cu care inițial a fost 100% de acord.
În urma alegerilor locale în PSD la nivelul municipiului și județului Iași, în structura conducerii nu s-a schimbat nimic, deși rezultatele destul de modeste ale ultimelor campanii electorale ar fi impus-o. Așadar, revenirea în PSD Iași, anchilozat în aceleași tipare de mai bine de zece ani, neadaptat și chiar nereformat, este cea mai puțin ofertantă variantă care mi se deschide.
Agenda îmi va fi ocupată în continuare cu promovarea legilor menite să întregească promisiunile făcute în campanie, legi pentru care sunt convins că voi obține sprijinul tuturor celor care doresc cu adevărat binele Iașiului.
## „De ce am votat pentru...”
Prin natura meseriei mele, prea puține lucruri pe care le fac sunt de natură să fie plăcute. Cu toate acestea, pacienții acceptă manevrele medicale deoarece știu că ele sunt cele care le salvează viața sau le aduc sănătatea înapoi. Nu pot să îi spun unui pacient: „Îți voi face ceva care doare foarte tare, dar nu sunt studii care să ateste că îți și va ajuta în vreun fel”.
Știu că urmează o perioadă foarte grea, dar ea trebuie neapărat să fie încununată cu speranță, iar această speranță nu poate fi dată decât de competență maximă și transparență absolută.
Am votat conform principiilor mele morale, mă pot uita în ochii oricui și, mai ales, mă pot uita în oglindă fără să mă apese conștiința că din cauza mea mâine mulți copii vor trebui să mănânce cu 25 sau chiar 50% mai puțin, că vor trebui să îmbrace o hăinuță și după aceasta va trebui peticită, că pensionarii, care oricum aveau nevoie de servicii medicale mai mult decât alte categorii, nu vor mai avea cu ce să își ia rețetele, că vor trebui să rezolve o dilemă extremă: îmi cumpăr medicamente, ori de mâncare, ori îmi plătesc întreținerea?