Raluca Ispir

Problema ocupării forței de muncă în România a devenit din ce în ce mai presantă în ultimii ani, având în vedere situația socioeconomică la nivel mondial și european. În aceste condiții, se impune o reformă a pieței muncii și a politicilor sociale atât pentru o parte din statele dezvoltate, cât și pentru noile state membre ce încearcă să reducă diferențele.

Partidul Național Liberal a identificat o serie de obiective strategice pe care țara noastră ar trebui să le îndeplinească pentru a reforma piața muncii românești și le-a inclus în programul liberal de guvernare. Printre acestea se numără: creșterea calității și productivității muncii prin educarea și formarea continuă a forței de muncă, promovarea adaptabilității și antreprenoriatului, ocuparea deplină a forței de muncă, promovarea coeziunii sociale prin creșterea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării, promovarea egalității de gen în toate domeniile de activitate.

România se află pe unul dintre ultimele locuri între statele UE în ceea ce reprezintă rata de ocupare a forței de muncă și este statul din Uniunea Europeană în care ocuparea a scăzut cel mai mult după anul 2000. Această scădere se resimte cel mai puternic în rândul tinerilor. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani este extrem de redusă și continuă să scadă. Participarea tinerilor pe piața forței de muncă este o problemă ce se află în centrul atenției în întreaga Europă, amplificarea șomajului în rândul acestora având efecte negative la nivelul individului, al familiei și asupra comunității din care fac parte. Tinerii sunt afectați de șomaj mai mult decât alte categorii demografice și au posibilități mai reduse de a se integra pe piața muncii.

Tineretul reprezintă tot mai mult unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, fiind în același timp o resursă prețioasă într-o societate tot mai îmbătrânită. Tranziția tinerilor de la educație la ocupare a devenit mai lungă și mai complexă, deoarece șomajul în rândul tinerilor este mult mai ridicat decât în rândul forței de muncă, pe ansamblu. Locurile de muncă ocupate de tineri sunt locuri de muncă temporare, de o calitate scăzută și slab remunerate. Șomajul tinerilor este determinat adesea de lipsa de competență sau de inadecvarea competențelor lor la cererea de pe piața muncii.

În vederea îndeplinirii obiectivelor legate de ocupare și creșterea capitalului uman, la nivel național s-au identificat o serie de măsuri care pot fi implementate în perioada viitoare: investiții în formarea profesională continuă, incluzând printre altele operaționalizarea comitetelor sectoriale, formarea profesională a angajaților, cu accent special pe aceea a persoanelor din grupuri vulnerabile (zonele rurale și persoanele inactive), realizarea de studii privind corelarea cererii cu oferta pe piața muncii și estimarea necesarului de calificări; măsuri de susținere a tranziției de la șomaj sau inactivitate la starea de ocupare; flexibilizarea cadrului legal privind relațiile de muncă în contextul implementării principiului flexisecurității; creșterea operativității și eficienței în corelarea mai bună a sistemului de asistență socială cu cel de ocupare; modernizarea sectorului agricol și extinderea activităților economice în mediul rural (serviciile și mica industrie).