Dumitru Niculescu

„Problematica vânzării terenurilor a fost una națională, nu comunitară. Ne-am vândut ieftin!”

România este singura țară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricții la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul: 40% din suprafața arabilă a țării de 10 milioane de hectare este acum deținută de străini cu acte sau fără. La aceasta, se mai adaugă alte câteva milioane de hectare deținute de arendași străini, care au drept de preempțiune la cumpărare, plus câteva milioane de hectare de pădure și asta în timp ce românii nu dețin nici măcar un hectar de teren arabil în vreo țară UE, potrivit datelor confederațiilor de agricultori.

Tratatele de aderare, încheiate de țările UE, lasă la latitudinea fiecărei țări problematica vânzării terenurilor către străini, aceasta fiind una care ține de siguranța alimentară a fiecărui stat _._ Țările UE care au refuzat să-și liberalizeze piața funciară și au notificat UE, în consecință, nu au primit nicio sancțiune.

În Tratatul de aderare la UE încheiat de România se precizează că terenul arabil este un „capital”, în vreme ce țări precum Ungaria, de exemplu, au precizat în tratatul de aderare că terenurile sunt „bun național”.

Tratatul de aderare a fost „negociat” cu UE în anul 2004, în timpul mandatului premierului Adrian Năstase. Negocierile au fost purtate de o delegație condusă de ministrul de finanțe de atunci, Mihai Tănăsescu. Din echipa de negociere, condusă de Vasile Pușcaș, în calitate de negociator-șef, a făcut parte și actualul ministru al agriculturii, Daniel Constantin.

Concluzionând, problematica vânzării terenurilor a fost una națională, nu comunitară, și ne-am vândut singuri mult prea ieftin, când n-a fost pe degeaba...