Răzvan Ilie Rotaru

„Procesul de reinstaurare a statului de drept autentic este ireversibil”

Toate încercările celor care susțin statul paralel și toate abuzurile acestuia nu pot opri procesul democratic parcurs în Parlament pentru modificarea legilor justiției și pentru eliminarea din legislație a prevederilor care au permis derapajele și abuzurile din sistemul de justiție.

Demersul PNL și USR de a sesiza din nou CCR este doar o încercare disperată de a bloca sau măcar de a amâna intrarea în vigoare a acestor legi care i-ar face să răspundă penal pe cei care au săvârșit abuzuri.

Contestația formulată de ÎCCJ în toiul nopții ridică un mare semn de întrebare: de ce există această îndârjire pentru blocarea reformei justiției? Motivul real este, de fapt, încercarea de a bloca legiferarea răspunderii magistraților, aceasta fiind principala obiecție din contestația ÎCCJ.

Peste 80% din populație consideră că și magistrații trebuie să răspundă în fața legii, la fel ca orice altă categorie socioprofesională.

Protocolul dintre SRI și Parchetul General este un Cod penal paralel. Este o dovadă oficială a modului în care a funcționat statul paralel. Documentul arată că lupta împotriva corupției s-a desfășurat cu încălcarea legii și a fost folosită pentru înlăturarea celor incomozi pentru statul paralel.

Vă prezint câteva dintre infracțiunile cuprinse în protocol.

Substituirea rolului Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare. Protocolul conferă agenților SRI atribuții în ancheta penală, ceea ce nu există nici în Codul penal, nici în Legea de funcționare a SRI. Prin urmare, Protocolul adaugă noi prevederi la legea existentă, ceea ce înseamnă că s-a substituit unicei autorități legiuitoare a țării, respectiv Parlamentului.

Divulgarea informațiilor din anchetele penale altor persoane în afară de cele prevăzute de lege. În protocol se menționează că, în termen de 60 de zile, Parchetul General va informa SRI despre modul în care a valorificat informațiile primite de la Serviciu – art. 6. Altfel spus, procurorul trebuia să informeze SRI despre stadiul anchetei și raționamentele pe care le făcea în cauza respectivă. De asemenea, Parchetul trebuie să pună la dispoziție Serviciului Român de Informații dosarele penale care prezintă interes operativ – art. 7 alin. (1).

Nu în ultimul rând, procurorii erau obligați să informeze SRI dacă unul dintre angajații SRI era implicat în infracțiuni – art. 7 alin. (2) –, astfel se divulgau informații din dosare, care puteau zădărnici ancheta penală.

Implicarea lucrătorilor SRI în ancheta penală și chiar deturnarea anchetei. Protocolul prevede că SRI asigură pentru Parchet transcrierea interceptărilor „considerate relevante în cauză”.

Ce anume îndreptățea SRI să stabilească ce este relevant într-o cauză penală? Cum făcea SRI selecția fragmentelor din interceptări? Cum putea un angajat SRI să stabilească ce este relevant pentru o cauză, dacă nu avea cunoștință despre conținutul anchetei? Dacă angajatul SRI omitea anumite fragmente importante, care deturnau sensul anchetei fie în sensul favorizării unui infractor, fie în sensul învinovățirii unei persoane nevinovate?