Petru Călian

„Productivitatea penitenciarelor – o alternativă pentru viața economică și socială a deținutului”

În urma vizitării mai multor penitenciare din țară, am decis să aduc modificări și completări Legii nr. 275/2006, astfel încât condițiile, mediul și alte aspecte legislative ale penitenciarelor să fie îmbunătățite.

Aceste modificări vizează, în primul rând, stimularea persoanelor aflate în detenție să muncească, să-și desfășoare activitatea, în mod obligatoriu, în zona interioară a penitenciarului, inclusiv când vorbim de activități productive. Prin aceste măsuri au de câștigat în special cei aflați în detenție, dar în egală măsură are de câștigat și statul, printr-o relaxare bugetară destul de consistentă.

Cazarea și masa asigurate, acces la telefon, televizor, calculator, și nu numai, servicii medicale la discreție, muncă doar când se vrea și scutiri de taxe și impozite, acces la sala de forță, acesta este tabloul unde deținutului român nu îi merge rău deloc. Dar ce va face după ce va fi eliberat?

Am vizitat multe penitenciare... Acele persoane deținute fie dorm, fie stau toată ziua în sala de forță. Prin actualul proiect de lege doresc să stimulez munca. Foarte multe persoane care ies din penitenciar nu sunt calificate și nu își pot găsi locuri de muncă, ajungând în cele din urmă să recurgă la infracțiuni pentru a supraviețui și, astfel, să se întoarcă după gratii.

În momentul de față, doar aproximativ 45% din cei 27.000 de deținuți pe care România îi adăpostește au optat pentru munca în timpul detenției.

Vă dau exemplu penitenciarul de la Gherla, din județul Cluj, pe care l-am vizitat în iarnă: anul trecut, prin munca depusă în stare de privare de libertate, deținuții au furnizat bugetului unității peste 2,2 milioane de lei, chiar dacă din cele 1.057 de persoane încarcerate în penitenciar doar 442 au ales să muncească.

Potrivit legislației în vigoare, în România, persoanele private de libertate pot obține lunar venituri din muncile depuse de maximum 750 de lei. Din acești bani, 70% intră în conturile unității de detenție în care trăiește persoana în cauză. De aici s-ar putea atrage niște sume frumușele, astfel încât penitenciarele să-și rotunjească bugetele. Propunerea legislativă prevede ca o parte din banii câștigați să fie primiți în închisoare, iar o altă parte vor fi puși pe carduri, pentru a putea să se folosească de ei la ieșirea din închisoare.

Propunerea are mai multe valențe. Persoanele reținute în penitenciare ar beneficia, în urma adoptării acestei inițiative, de un salariu echivalent cu minimul pe economie, asigurări sociale, iar apoi de o pensie, pentru că se va considera vechime de muncă orice oră petrecută și muncită în penitenciare. Deținuții vor beneficia de prevederile Codului muncii, inclusiv de cele două zile consecutive libere pe săptămână.

Persoanele condamnate care au un liceu terminat vor avea acces la studii universitare la distanță, prin finanțare din fonduri proprii. Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Educației vor asigura fonduri pentru ca toți deținuții să parcurgă obligatoriu cel puțin opt clase.