„Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011”
Până la data de 7.02.2015 pe site-ul Ministerului Muncii a fost pus în dezbatere publică Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011.
Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă tratatul internațional cel mai cuprinzător care abordează această gravă violare a drepturilor omului, ale cărui puncte-cheie sunt prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor.
România a semnat Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice la data de 27.06.2014 și a reprezentat un prim pas făcut în consolidarea legislației din domeniu pentru ca și în România să se promoveze o serie de măsuri ferme, prin care să se asigure o prevenție și o combatere adecvată a fenomenului violenței domestice, sub toate formele sale.
Sub incidența Convenției intră femei și fete din orice mediu social, indiferent de vârstă, rasă, religie, origine socială, statut de imigrant sau orientare sexuală.
Convenția prevede schimbarea atitudinilor și rolurilor, precum și combaterea stereotipurilor, care fac ca violența împotriva femeilor să fie acceptată, instruirea de specialiști care să lucreze cu victimele sau includerea ca disciplină în programele școlare, la toate nivelurile de educație, a problematicii egalității. De asemenea, introduce o serie de infracțiuni, precum sterilizarea forțată, mutilarea genitală a femeilor sau violența psihică.
Convenția urmărește crearea unor mecanisme care să garanteze o protecție adecvată victimelor, precum și creșterea conștientizării efectelor acestui fenomen.
Sper ca la nivel național să înceapă și să se promoveze activ de către minister cunoașterea drepturilor persoanelor supuse violenței domestice, principalele modalități de prevenire, dar și de combatere a acestui fenomen.
Cunosc necesitatea adoptării și implementării în cadrul legislației naționale a acestei convenții și sper ca Guvernul să adopte în ședință de Guvern cât mai repede acest proiect și să-l trimită spre Parlament pentru dezbatere și aprobare. Este deja târziu că acest proiect este supus dezbaterii abia acum, deși România a semnat această convenție încă din iunie 2014.
*
„Informarea Comisiei pentru muncă și protecție socială referitoare la Protocolul Convenției nr. 29/1930 privind munca forțată și Recomandarea nr. 203/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forțate”
În cadrul ședinței de plen de săptămâna trecută Comisia de muncă din cadrul Camerei Deputaților a făcut o informare referitoare la Protocolul Convenției nr. 29/1930 privind munca forțată și Recomandarea nr. 203/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forțate.
În urma prezentării făcute în plen, comisia va informa ministerul cu privire la aceasta, iar acesta are obligația de a o aduce la cunoștința Organizației Internaționale a Muncii.
Noul protocol la Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată introduce noi recomandări referitoare la prevenirea muncii forțate, accesul la justiție al victimelor și la măsuri compensatorii. Protocolul trebuie ratificat de fiecare țară. Statele sunt obligate să adopte o strategie națională și un plan de acțiuni, în consultare cu angajatorii și angajații, pentru prevenirea și pedepsirea muncii forțate și a traficului de persoane.
Traficul de persoane și munca forțată sunt subiecte care, din păcate, nu se află pe agenda publică din România, deși suntem în continuare atât sursă, cât și țară de tranzit. Noul protocol la Convenția privind munca forțată trebuie aprobat în cel mai scurt timp, iar Guvernul sper că lucrează deja la un plan de acțiuni.
Traficul de persoane și munca forțată sunt infracțiuni, există anchete în derulare, deci problema României nu este în ceea ce privește sancționarea fenomenului neapărat, ci, mai degrabă, în prevenirea acestuia și în protecția acordată victimelor, astfel încât acestea să fie ferite de condamnare în legătură cu fapte de care nu sunt responsabile. Cum putem preveni munca forțată? Prin informare în școli, prin predici la biserică, prin discuții cu aceste familii în situație de risc, prin colaborarea cu mediul asociativ.
O altă problemă este referitoare la protecția oferită victimelor, întrucât aici cazurile de corupție măruntă, în care angajatorii nu sunt controlați sau polițiștii nu adună mărturii împotriva celor care utilizează munca forțată sau trafichează persoane în acest scop, dinamitează orice tentativă de penalizare.
Însă cum ne putem aștepta de la acest Guvern să realizeze o strategie națională pentru prevenirea și combaterea muncii forțate atât timp cât principalul instrument de control tocmai a fost anihilat prin comasarea Inspecției Muncii cu Agenția Națională de Prestații Sociale printr-o ordonanță de urgență? Că tot se lăuda ieri premierul că a fost anul cu cele mai puține ordonanțe. Care a fost urgența pentru că inspectorii de muncă să fie aduși în același loc cu cei care se ocupă de prestațiile sociale? Care este legătura dintre cele două activități? Facem o unificare pe hârtie doar pentru a bifa că reducem numărul de agenții guvernamentale? Sper ca faptul că vorbim astăzi despre acest subiect va determina Avocatul Poporului să recitească sesizarea de neconstituționalitate pe care am transmis-o și să o înainteze către Curtea Constituțională.
*
„Deși șomajul în rândul tinerilor se apropie de 25%, singura soluție a Guvernului este înființarea de instituții noi pentru a masca incapacitatea de a utiliza fondurile europene”
După ce au desființat Inspecția Muncii pe motiv că sunt prea multe instituții și agenții guvernamentale a căror activitate se suprapune, iată că Guvernul s-a gândit la o nouă struțocămilă: o agenție care să gestioneze fondurile
europene destinate tinerilor, dar care să preia și oficiile teritoriale pentru IMM-uri și Direcția de programe din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.
Fondurile europene din Garanția pentru tineri trebuiau cheltuite în perioada 2014–2015, or noi, acum, la început de 2015, ne trezim că nu putem utiliza fondurile și că ne trebuie o agenție nouă? Cum se va raporta această nouă agenție la Ministerul Tineretului și Sportului, la Ministerul Muncii, la Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri și la Ministerul Fondurilor Europene? Cum va putea gestiona și fondurile europene dedicate tinerilor și instrumentele pentru susținerea IMM-urilor?
Șomajul în rândul tinerilor se apropie de 25%, iar aceștia au nevoie de măsuri concrete de sprijin. Tinerii nu au nevoie de instituții noi, create doar pentru a găsi niște posturi călduțe clientelei de partid. Tinerii au nevoie de programe concrete: fonduri pentru a-și înființa propriile companii, cursuri de formare profesională, burse de sprijin. În ultimii doi ani Guvernul Ponta nu a făcut altceva decât să îi amăgească pe acești tineri, singurele măsuri concrete fiind două proiectepilot care nu pot acoperi întreg necesarul de măsuri.
*
„Strategia privind persoanele vârstnice”
Avem după un an de elaborare Proiectul Strategiei naționale privind persoanele vârstnice. Acest proiect, promovat de Ministerul Muncii și aflat în dezbatere publică, vizează o societate în care persoanele vârstnice sunt încurajate și ajutate să ducă o viață sănătoasă, productivă, participativă, demnă și independentă în cea mai mare măsură posibilă.
Prelungirea vieții active a persoanelor vârstnice, promovarea participării sociale și obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele care necesită îngrijire de lungă durată sunt obiective generale prevăzute în Proiectul Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2014–2020.
Ceea ce nu înțeleg este de ce 2014–2020, când deja suntem în anul 2015 și acest proiect se află abia în dezbatere publică?! Acum Ministerul Muncii face și aprobă strategii retroactiv? Se pare că da.
În cadrul strategiei ni se prezintă faptul că formula actuală de calculare a pensiei stabilește o strânsă legătură între pensii și contribuții. Astfel, se afirmă că ar trebui încurajată suplimentarea veniturilor din pensii prin muncă. Astfel, este specificat în cadrul strategiei că este nevoie urgentă „de dialog social deschis privind prioritățile sistemului de pensii, politicile de creștere a numărului și a productivității contribuabililor la sistemul de pensii și rolurile Guvernului și persoanelor individuale privind furnizarea de venituri la vârste înaintate în viitor, astfel încât sustenabilitatea socială a reformelor recente și în curs ale pensiilor poate fi îmbunătățită”.
Ceea ce nu înțeleg este ce a făcut Guvernul pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și care sunt îmbunătățirile aduse? Căci tot ce am văzut până acum a fost o aplicare greșită a deciziilor Curții Constituționale în interesul Guvernului, nu al oamenilor care ies la pensie.
Totul pe hârtie sună bine, dar așteptăm să vedem când se va aproba și se va publica în Monitorul Oficial. Poate în 2016? Și poate așteptăm anul 2020 să vedem și ceva concret, căci doar este gândită ca aplicabilitate pe 6 ani, așa cum este specificat: Strategia națională pentru promovarea
îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2014–2020. *
## „Dezbatere publică pe tema legilor «Big Brother»”
În data de 12 februarie, membrii Grupului PNL din Camera Deputaților organizează o dezbatere publică pe tema legilor securității cibernetice și a telecomunicațiilor. La dezbatere sunt invitați reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în acest domeniu de legiferare (Guvern, SRI, CSM, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului), organizații ale societății civile și mass-media.
Deși tema securității naționale ar trebui să stea în fruntea priorităților actualei guvernări, din păcate, ea pare abandonată de aceasta în lumina ultimelor evenimente politice. Așa cum știți, Partidul Național Liberal a susținut necesitatea unei dezbateri publice echilibrate în ceea ce privește așa-numitele legi Big Brother. Din păcate, ce am văzut în ultimele săptămâni au fost mai mult reacții disproporționate, și mai puține soluții concrete. Avem nevoie de soluții pentru remedierea vulnerabilităților în domeniul siguranței naționale, însă nu putem accepta ca sub acest pretext să avem măsuri care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale. În opinia noastră, a liberalilor, cel mai important lucru este ca toți factorii interesați să se așeze la o masă a dialogului și să găsească formula legislativă corectă, care să ofere garanții constituționale atât pentru dreptul la viață privată, pentru corespondență privată, cât și pentru siguranța națională.
Tocmai de aceea, PNL a decis să dea startul acestui atât de necesar dialog prin organizarea dezbaterii publice „Drepturi și libertăți în contextul securității cibernetice și al telecomunicațiilor”.
Dezbaterea a avut ca scop cunoașterea tuturor opiniilor ale tuturor părților implicate și afectate de această reglementare, astfel încât prin aceasta să se pună bazele unui mecanism de dialog social care să ducă eventual la o posibilitate de a crea un proiect legislativ care să răspundă tuturor nevoilor, adică, pe de o parte, nevoii de a respecta drepturile și libertățile fundamentale prevăzute în Constituție, iar, pe de altă parte, să se creeze și un mecanism care să permită sisteme sporite de siguranță în ceea ce privește siguranța, securitatea cibernetică.
*
„Întreaga politică de protecție socială a Guvernului Ponta este doar o imensă minciună și praf în ochii electoratului”
Ministrul Rovana Plumb și-a dat din nou arama pe față, demonstrând că întreaga politică de protecție socială a Guvernului Ponta este doar o imensă minciună și praf în ochii electoratului.
Condamn ipocrizia ministrului muncii Rovana Plumb care, în noiembrie 2014, în plină campanie pentru alegerile prezidențiale, promitea dublarea indemnizațiilor pentru victimele dictaturii comuniste, începând cu 1 ianuarie 2015, pentru ca acum, când proiectul legislativ s-a dezbătut în comisia de specialitate, să fie solicitată de reprezentantul ministerului amânarea aplicării acestei măsuri până la 1 ianuarie 2017.
Cinismul doamnei Plumb este cu atât mai revoltător cu cât, în cazul acestei măsuri, beneficiarii sunt oameni în vârstă, oameni care au suferit foarte mult în perioada dictaturii comuniste și care au nevoie de această dublare a indemnizațiilor astăzi, și nu peste 2 ani, când pentru unii s-ar putea să fie prea târziu.
Din păcate, astfel de minciuni au ajuns să reprezinte marca guvernării Ponta, iar Ministerul Muncii este folosit pentru a pasa responsabilitatea identificării surselor de finanțare pentru această măsură către un viitor guvern.
Reprezentanții acestui minister ar trebui măcar să aibă decența să își ceară scuze față de cei peste 45 de mii de potențiali beneficiari ai acestei măsuri pentru faptul că actuala guvernare i-a mințit în față când le-a promis în campania electorală dublarea indemnizațiilor de la 1 ianuarie 2015.
Proiectul de lege pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri a fost discutat în această săptămână în cadrul ședinței Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, dar votul a fost amânat pentru săptămâna viitoare, ca urmare a solicitării reprezentantului Ministerului Muncii de a fi prorogat termenul de intrare în vigoare a acestei măsuri.
„Moțiunea simplă «PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pe pentru cetățean!»”
Subiectul moțiunii depuse ieri în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților îl constituie desființarea Inspecției Muncii, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 17 decembrie 2014.
În cadrul comisiei de specialitate, Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 86/2014 a fost dezbătut fără a se aștepta după avizele comisiilor de specialitate. Una dintre comisiile avizatoare este chiar Comisia pentru muncă și protecție socială, iar în cadrul dezbaterilor din cadrul acesteia s-au ridicat mai multe probleme și aspecte asupra acestei OUG. Dar Guvernul a preferat să meargă direct la comisia de fond, fără a respecta procedura parlamentară, și a sfidat astfel membrii comisiilor avizatoare.
Prin articolul 5 al OUG nr. 86/2014, Guvernul desființează Inspecția Muncii și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, în locul acestora urmând să fie format, prin comasare, un mutant, și anume Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială.
În prezent, Inspecția Muncii este autoritatea națională care controlează aplicarea reglementărilor generale și specifice în domeniul relațiilor de muncă. Este autoritatea prin care sunt controlate toate categoriile de angajator, în legătură cu acordarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor față de salariații care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă; sunt controlați agenții de ocupare a forței de muncă privind medierea angajării cetățenilor români în străinătate, cu privire la îndeplinirea condițiilor de înființare și funcționare a agentului, precum și cu privire la existența și conținutul contractelor care conțin oferte ferme de locuri de muncă încheiate cu angajatorii străini, precum și contractele de mediere încheiate cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; și, de asemenea, sunt controlați agenții de muncă temporară privind punerea la dispoziția utilizatorilor a forței de muncă pentru perioade determinate.
De asemenea, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială este instituția care în România aplică politicile și
strategiile din sistemul național al beneficiilor de asistență socială și al serviciilor sociale elaborate de Ministerul Muncii.
Prin această ordonanță de urgență, dată repede, la finalul sesiunii parlamentare trecute, Ministrul Muncii, doamna Rovana Plumb, și premierul Victor Ponta transmit clar că tot ce mișcă trebuie să aibă culoare politică, că nu mai rămâne niciun șef în funcție, nici măcar în teritoriu, dacă nu are carnet PSD.
Această ordonanță de urgență are impact, atât la nivel macro, asupra pieței muncii și asupra beneficiarilor de asistență socială, dar și asupra angajaților din cele două instituții comasate, care nu știu în momentul de față care mai e statutul lor sau la cheremul cui vor ajunge.
Vă solicit să participați la dezbateri și să votați această moțiune. Vă cer să nu distrugem lucrurile bune ce funcționează în România.
*
„11 februarie – Ziua europeană 112”
Începând cu anul 2009, data de 11 februarie a fost declarată Ziua europeană 112, o zi dedicată îmbunătățirii vizibilității 112, răspândirii mesajului și creșterii gradului de conștientizare prin activități organizate, în fiecare an, la nivel local, regional, național și european.
În acest an, de Ziua europeană 112, s-a tras un semnal de alarmă asupra apelurilor false primite.
Statistica pe anul trecut realizată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) arată că la numărul unic de urgență 112 au fost primite și tratate 16.434.007 apeluri. Dintre acestea 5.633.051 (34,28%) au fost reale și 10.800.956 (65,72%) false. Cele mai multe au fost transferate către Ambulanță – 3.476.366 (59,64%), Poliție – 1.369.8813 (23,50%), Pompieri – SMURD – 810.844 (13,91%) și Jandarmerie – 165.057 (2,83%).
Din punctul de vedere al apelurilor false, județele Călărași, Harghita și Mureș ocupă primele locuri. În urma constatărilor făcute de către autoritățile statului, 12.945 de cetățeni au fost sancționați în anul 2014 conform legii pentru apeluri false și abuzive către numărul 112. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate în București, Suceava și Gorj.
Pe luna ianuarie 2015, din totalul de 1.359.910 apeluri, 506.797 (37,27%) au fost reale și 853.113 (62,73%) false.
Sistemul național unic pentru apeluri de urgență este pus la dispoziția tuturor cetățenilor de pe teritoriul României, români și străini, care se află în situație de urgență. Funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU) este o necesitate firească pentru o țară civilizată, care înțelege să-și protejeze cât mai bine cetățenii prin asigurarea unui serviciu de urgență de calitate și eficient, dar este și un obiectiv susținut de toți actorii de pe piața comunicațiilor din România. Am convingerea că, prin măsurile și campaniile de mediatizare, apelurile false ar trebui să scadă și mă ofer să mă alătur oricărei campanii de conștientizare cu privire la utilitatea acestui sistem de urgență necesar în orice țară civilizată.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.