Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 aprilie 2009
Declarații politice
Constantin Severus Militaru
Discurs
„Proiectul pentru Pace a împlinit 58 de ani” Hristos a înviat!
Sfârșitul de săptămână care tocmai a trecut a reprezentat un prilej de mare sărbătoare, atât pentru creștinii ortodocși, prin cinstirea Învierii Domnului, cât și pentru toți cetățenii europeni, prin celebrarea celor 58 de ani care au trecut de la semnarea Tratatului de la Paris, la 18 aprilie 1951, tratat care punea bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.
Este meritul lui Jean Monnet de a fi răspuns profetic la o problemă permanent generatoare de tensiuni între Franța și Germania, prin găsirea unei soluții pașnice. Era vorba despre cărbunele și oțelul aflat la granița ce separa cele două state europene: „Atât cărbunele, cât și oțelul erau cheia spre puterea economică, deci și spre arsenalul armamentului de război. Această dublă putere le dădea o imensă încărcătură simbolică pe care noi am utilizat-o”, avea să spună Monnet.
Acum, la aproape șase decenii de la acest eveniment, cred că merită să cinstim eforturile tuturor celor care au făcut posibil acest Proiect pentru Pace, proiect care a generat mai multă securitate și pace, mai multă prosperitate și mai multe certitudini pentru cetățenii europeni.
Drumul construcției europene a fost un drum lung și dificil, marcat mai degrabă de scepticism decât de optimism, mai degrabă de piedici decât de sprijin. Cu toate acestea, Uniunea Europeană se poate mândri astăzi ca fiind cel mai avansat proiect integraționist din lume, regrupând, pe vechiul continent, marea familie europeană.
Noi, românii, și România, datorăm Uniunii Europene sprijinul constant al acesteia pentru ameliorarea democrației din țara noastră, suportul trecerii la economia de piață și integrarea noastră în anul 2007, chiar dacă anumite aspecte ale criteriilor de la Copenhaga nu au fost îndeplinite în totalitate.
Astăzi, ca membri ai Uniunii Europene, avem atât oportunitatea, cât și datoria de a lupta pentru realizarea proiectului politic european. România nu mai este un simplu spectator al construcției europene, ci trebuie să devină un membru activ, o adevărată portavoce a intereselor tuturor cetățenilor europeni.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.