Elena Cătălina Ștefănescu

„Promovarea inițiativei legislative cetățenești ca instrument al democrației participative”

Cetățeanul român are la dispoziție în acest moment o singură cale de a propune inițiative legislative Parlamentului României.

Alineatul (1) al art. 74 din Constituția României privind inițiativa legislativă prevede că: „Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.”

În acest moment, în legislația românească nu există nici măcar o singură inițiativă legislativă propusă de cetățenii români și susținută, potrivit Constituției, de 100.000 de semnături. De altfel, în toată istoria democrației noastre postdecembriste, doar două astfel de inițiative au ajuns pe masa Curții Constituționale. Practica ne arată că art. 74 din Actul fundamental este inaplicabil și nu produce efectele dorite la nivelul societății noastre.

Legislația europeană conține un instrument similar articolului 74 – inițiativa cetățenească europeană. Prin intermediul acestui instrument, milioane de europeni din șapte state membre ale UE pot propune Comisiei Europene o inițiativă legislativă. Astfel, un comitet al cetățenilor format din șapte persoane din cele șapte state membre pot strânge 1 milion de semnături din partea unei populații de peste 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene.

Concluzia pe care o tragem atunci când comparăm legislația europeană cu cea românească este faptul că, în țara noastră, democrația participativă rămâne un deziderat. Consider că procesul de legiferare este temelia unei societăți sănătoase, dar într-o democrație, fie ea și tânără, precum cea din țara noastră, inițiativa cetățenească are un rol aparte. Responsabilizarea cetățenilor, promovarea implicării și participării civice ar trebui să ocupe un loc mai important și mai consistent în legislația românească.