Mihaela Huncă

„Promovarea valorilor naționale – mândria de a fi român” Pe data de 26 iunie am sărbătorit Ziua Drapelului Național. În timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române. De Ziua Drapelului Național, adoptată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești, și ceremonii militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol național, cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa.

În timpul Revoluției de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezodemocratice, când au avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului Provizoriu de la București și promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a Drapelului Național.

Cei mai mulți am uitat să mai folosim termenul de patriotism, iar atunci când îl rostim pare un cuvânt prea mare pentru realitățile mici în care trăim astăzi. Discursul politic invocă ideea de interes național, însă mai mult dintr-o perspectivă economică. Lipsește însă ideea de patriotism în sensul iubirii de țară, de atașament nu doar față de valorile naționale statale, ci și de trăsăturile autentice ale poporului român. În societatea noastră aproape că a dispărut mândria de a fi român. Chiar și cei care își iubesc țara se feresc să își afirme mândria de a fi român atunci când merg în străinătate, pentru că se tem că vor fi priviți și tratați ca cetățeni de rang secund. Există date statistice care confirmă că tinerii români se simt mai puțin mândri decât tinerii europeni. Astfel, 29,4% dintre români spun că sunt foarte mândri, față de 43,2% dintre europeni care spun că sunt foarte mândri că aparțin propriei țării. Comparativ cu opiniile tinerilor din Uniunea Europeană, cei din țara noastră asociază faptul de a fi român cu ideea că ne-am născut în România (47,7%) – deci nicio conotație valorică. Sentimentul de a fi român, adică abordarea identitară, este abia al treilea în clasament (38,8%), în timp ce europenii pun această chestiune pe locul 1.

Avem deci nevoie de promovarea ideilor naționale, de crearea de proiecte de țară și, în general, ar trebuie să avem o părere mai bună despre țara noastră și despre poporul din care facem și noi parte.