Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·13 octombrie 2015
other · adoptat tacit
Niculae Mircovici
Aprobarea unei suplimentări a ordinii de zi
Discurs
Stimați colegi,
Sigur că adevărul, ca de fiecare dată, e undeva la mijloc. Dacă ar exista bună-credință într-un lucru pe care-l facem, o anumită reglementare ar putea să fie pozitivă, dacă e un pic rea-credință, reglementarea respectivă, oricât de bună ar fi, apare ca negativă.
Grupul parlamentar al minorităților naționale va susține această inițiativă legislativă, în primul rând, pentru că elementul principal în tot ce înseamnă campusul universitar îl reprezintă învățământul. Când un părinte își trimite copilul într-un campus universitar sau când un tânăr merge într-un campus universitar, merge în primul rând pentru a se dedica unei profesii viitoare pe care vrea să și-o însușească.
În al doilea rând, Grupul parlamentar al minorităților naționale, ca de fiecare dată, privește întotdeauna un lucru sensibil cu mai multă atenție decât cei care sunt majoritari. Majoritatea înseamnă putere și de multe ori nu-ți pui problema unor elemente de amănunt care pot fi deranjante.
Dar eu pun întrebarea cam cum ar arăta un campus universitar în momentul de față dacă am avea bannere în toate limbile celor 20 de minorități naționale care trăiesc în România și în care unii ar îmbia pe alții în limba respectivă să fie împotriva celorlalți și să fie cu ei. Pe criterii etnice, eu aș cere să voteze cu bulgarii, turcul ar cere să voteze cu turcul, evreii cu evreii și așa mai departe. Mi se pare un lucru în plus, nefolositor pentru ceea ce vrem să realizăm pentru tânăra generație.
Salut cu tot respectul existența la tineri a unor concepte de natură politică. E foarte bine ca ei să gândească politic. Dar activitatea politică s-o facă în cadrul uniunilor minorităților naționale care au sedii, în cadrul partidelor politice care au sedii, în cadrul activităților partidului respectiv, și nu în campusul universitar.
Și ultima problemă e o problemă de corecție. Aș vrea să corectez un coleg de-al meu care a vorbit mai înainte despre Revoluție. Eu Revoluția am petrecut-o din 15 decembrie 1989 la Timișoara, era o zi de vineri ziua de 15 decembrie și, în momentul în care lucrurile au început să fie inflamate, pe 16, a fost o decizie..., dar vă aduc aminte că sâmbăta se lucra la momentul respectiv, a fost o decizie prin care studenții au fost trimiși acasă, iar activitatea universitară în data de 16 decembrie s-a încheiat. Iar ceea ce s-a întâmplat după aceea, în 21 și 22, a găsit studenții acasă, în stradă, acolo unde au vrut să lupte împotriva dictaturii, dar nu în campusul universitar.
Mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.