Răzvan Mustea-Șerban

„Prudență în fața cifrelor statistice”

Nu putem uita că în ultimii trei ani de zile previziunile economice s-au modificat, ajustat sau chiar infirmat, uneori chiar și de mai multe ori în cursul unui singur an de zile. Această stare de lucruri nu este rezultatul lipsei de profesionalism al economiștilor care modelează economic principalii indicatori de previziune economică. Ea este rezultatul incertitudinii de pe piețele internaționale, al șocurilor sistemice care afectează economiile din regiune și care, pentru economiile deschise, reprezintă impulsuri de creștere, stagnare sau scădere.

România nu a făcut și nu face notă disonantă față de acest context economic, fiind puternic influențată de evoluția economică de pe piețele internaționale. De exemplu, la începutul verii acestui an, statisticile economice ne ofereau previziuni pesimiste asupra atingerii ritmului de creștere anual printr-o reducere considerabilă a dinamicii sectorului de exporturi. Mai mult, prin decizia companiei transnaționale Nokia, oricine ar fi spus că exporturile României vor fi greu lovite, mai ales că această companie avea o pondere importantă în totalul exporturilor.

Din fericire, însă, astăzi constatăm că atât pesimismul timpuriu, cât și previziunile au fost contrazise de realitate. Astfel, în luna august, producția industrială a României a înregistrat o dinamică mult superioară lunilor anterioare, antrenând o creștere economică mult mai mare decât cea previzionată pentru trimestrul al treilea al anului.

Tot în același trend, și după două luni de creștere mai modestă, exporturile românești și-au reluat evoluția și au înregistrat în luna august un salt de 24,1% față de luna similară a anului 2010. Însăși structura exporturilor românești s-a schimbat foarte mult în ultimul an, determinând o orientare intracomunitară, în defavoarea celor extracomunitare.

Nu în ultimul rând, pentru a doua oară din august 2005, inflația din România se încadrează în chingile strânse ale targetului fixat de Banca Națională, ca urmare tot a evoluțiilor pozitive din economia reală, din agricultură.

În urmă cu trei ani de zile, orice partid politic aflat la guvernare s-ar fi hazardat și ar fi intrat în euforia datelor statistice pozitive. Din punctul meu de vedere, nu ne vom mai permite niciodată un comportament similar celui pe care l-a avut Guvernul Tăriceanu în perioada de dinaintea alegerilor.

În acest climat de incertitudine pe termen mediu și lung, singurele cuvinte pe care trebuie să ni le asumăm trebuie să fie „prudență și responsabilitate”.

Prudență, pentru că economia mondială, din care și economia României face parte, nu a intrat într-o logică a stabilității și a predictibilității.

Responsabilitate, pentru că așa am guvernat până acum și așa o vom face și în viitor, pentru că actul de guvernare înseamnă atitudinea responsabilă nu numai față de cei prezenți, ci și față de viitorul unei națiuni.