Glad Aurel Varga

„PSD–ALDE mai bifează o realizare – Strategia forestieră națională, un document lipsit de viziune”

Guvernul PSD–ALDE a lansat în dezbatere publică prima versiune a proiectului Strategiei forestiere naționale 2017–2028. Sunt convins că peste câteva luni va fi trecută, în următorul bilanț de guvernare, drept „realizare”. Probabil singurul lucru pe care trebuie să îl apreciem este faptul că, în sfârșit, documentul este supus dezbaterii publice.

Din nefericire, este același document vehiculat intern de mai bine de șapte ani, scos acum din sertare, fără nicio îmbunătățire considerabilă. Lipsită de flexibilitate și viziune, trei sferturi din strategie înșiră o serie de constatări relativ actuale și descrieri ale reglementărilor legale. Se continuă practicarea aceluiași tip de management, exclusiv tehnic, fără a lua în considerare bunele practici forestiere.

Se alocă aproximativ 2,8 miliarde de lei pentru cele cinci obiective strategice, mare parte de la bugetul de stat. Nu știu dacă este mult sau puțin. Pot afirma însă cu certitudine că, în condițiile în care utilizarea resurselor regenerabile de tip biomasă se dezvoltă exponențial la nivel global, reprezentând o oportunitate la nivelul comunităților, mai ales al celor rurale, Guvernul acordă obiectivului strategic 3 –

„Creșterea competitivității și a sustenabilității industriilor forestiere, a bioenergiei și a bioeconomiei în ansamblul ei” doar 0,04% din totalul alocării financiare pentru strategie. Asta în timp ce reprezentanți ai investitorilor români au făcut un apel la Guvernul României pentru acordarea, în 2018, a minimum 10% din sumele destinate acoperirii cheltuielilor cu încălzirea populației pentru finanțarea proiectelor vizând utilizarea biomasei ca sursă de încălzire. Constat însă că Guvernul PSD–ALDE este departe de a implementa în viitorul apropiat soluții eficiente de încălzire prin utilizarea resurselor de biomasă, care au randament superior lemnului de foc și care ar contribui la protejarea reală a mediului, prin reducerea cantităților de lemn de foc livrate populației pentru încălzire.

Și aceasta este doar una dintre deficiențele documentului. Nu am regăsit o viziune coerentă pentru soluționarea unor probleme stringente ale sectorului forestier: birocrația, dezechilibrele geografice în ceea ce privește lemnul de foc, gradul mic de accesare a fondurilor europene, tăierile ilegale, deșertificarea, gradul scăzut de promovare a turismului prietenos cu mediul – ecoturism, cicloturism –, situația clară a limitelor de proprietate și a limitelor administrative, discrepanțele adânci dintre viziunea administrației și economia durabilă. Nicio vorbă despre procentul de regenerare a pădurilor, care, în România, se realizează mai ales prin regenerare naturală, investițiile în acest sens fiind extrem de reduse.

În versiunile anterioare era propus un Consiliu Național Forestier, entitate cu rol consultativ, cu membri din instituții și organizații din domeniul forestier și domenii conexe, care trebuia să evalueze și să monitorizeze implementarea strategiei și să realizeze un raport anual de progres, depus până la 15 martie. A fost eliminat. În schimb, raportarea și monitorizarea se vor face de o unitate de implementare alcătuită din „cinci specialiști din domeniu”, care vor transmite concluziile conducerii ministerului, că așa este la PSD – „Noi centrăm, noi dăm cu capul”.