Valeriu Ștefan Zgonea

„PSD cere stoparea imediată a PNDI”

În orice țară democratică, rolul guvernării este de a asigura dezvoltarea statului și a societății pe baze sănătoase și durabile. Aceasta presupune fundamentarea deciziilor pe politici publice, întocmirea, monitorizarea și implementarea unor planuri naționale care să vizeze identificarea nevoilor reale ale societății și a pârghiilor de satisfacere a acestora – toate având ca destinatar final cetățeanul.

Ce se întâmplă astăzi în România contravine însă tuturor principiilor de bună guvernare. Un exemplu elocvent în acest sens este așa-numitul Program Național de Dezvoltare a Infrastructurii, despre care am mai vorbit și despre care, sunt convins, vom mai avea ocazia să vorbim.

PNDI a fost lansat de Guvern prin OUG nr. 105, în noiembrie 2010. Scopul Programului era dezvoltarea într-un mod accelerat a sistemului de infrastructură din România. Nimeni nu contestă faptul că infrastructura României are nevoie de investiții și dezvoltare, în special în mediul rural, dar trebuie subliniat faptul că, la momentul lansării PNDI, erau deja în derulare alte programe, instituite prin OG nr. 7/2006 și Măsura 3.2.2., care aveau același obiectiv – modernizarea satului românesc.

În baza Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, instituit prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, avem proiecte de alimentare cu apă și canalizare și de asfaltare începute în 400 de localități, proiecte nefinalizate până la această oră. Nu s-au mai acordat fonduri. Peste un milion de cetățeni din aceste localități stau și așteaptă bani pentru terminarea proiectelor. S-au colmatat puțurile, se alege praful de banii investiți până acum, dar guvernanților nu le pasă.

Pe Măsura 3.2.2. „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, avem peste 800 de proiecte eligibile și nefinanțabile. Desigur, cele mai multe dintre acestea se regăsesc la primăriile PSD și PNL. Oamenii au muncit, și-au pus speranțele în aceste proiecte, dar fondurile erau cu „destinație”, culoarea politică fiind un criteriu de bază în distribuirea banilor.

Așadar, funcționau în paralel mai multe programe care, independent unul de celălalt, propuneau aceleași obiective de investiții, ceea ce demonstrează clar că nu există niciun studiu de impact care să stabilească oportunitatea programelor de politici publice, nu există nicio strategie sau analiză de etapă necesară implementării lor corespunzătoare și niciun raport postimplementare.

Așa cum vă spuneam, în noiembrie 2010 a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105 care reglementa PNDI, iar în februarie 2011 a fost adoptată Legea nr. 15 pentru aprobarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105. E inutil să mai spun că toate amendamentele PDL au fost adoptate, iar cele ale PSD au fost respinse. Dar este important să spun că parlamentarii PDL au avut grijă să modifice destinația banilor. Astfel, „modernizarea satului românesc” s-a transformat în „modernizarea localităților”, moment în care municipii precum Arad, Cluj și Suceava au putut să concureze pentru banii puși la bătaie de doamna Udrea cu niște comune de câteva sute de locuitori.