Gheorghe Ciobanu

„PSD, episodul întoarcerii la origini”

Atunci când Partidul Democrat Liberal a decis să construiască o majoritate parlamentară alături de PSD a fost animat de cele mai bune gânduri. Am vrut să construim un guvern puternic, cu oameni capabili, pentru că și în PSD sunt oameni capabili, ca să trecem mai ușor peste criza economică. Ne-am fi simțit, în mod natural, mai aproape de liberali, dar, la acel moment, se aflau în zodia nefastă a Tăriceanului atotstăpânitor și a Olteanului atottrăgător de sfori transparente.

Am crezut că PSD s-a mai reformat, că personaje precum Adrian Năstase și Ion Iliescu, trase pe tușă, vor avea o influență mai mică. În final, am crezut că avem cu cine să ne înțelegem și că avem un partener de discuție.

Pentru că nu puteam să avem încredere întru totul în colegii social-democrați, s-a ales varianta ca noi să dăm prim-ministrul. Și, la momentul acesta, mă bucur că nu am acceptat rotirea prim-ministrului, așa cum cerea domnul Hrebenciuc. Deși ne-am comportat cu ei ca și cu niște parteneri egali, am primit înapoi o ploaie de înjurături acide, neîntemeiate și necolegiale. La trei sferturi de an de la semnarea protocolului de colaborare, încă sunt zone în țară unde PD-L și PSD se află în opoziție unul față de celălalt. Și vă asigur că nu noi suntem cei care întrețin această stare de fapt.

Schimbarea la față a PSD-ului este una de fațadă. Un președinte de partid candidat la tot și toate (Primăria Bucureștiului, de două ori dornic să devină prim-ministru, acum prezidențiabil susținut de americani veroși) vrea să readucă PSD la glorie prin exact aceleași metode moștenite din vremuri de tristă amintire.

Domnilor colegi din PSD, eu vă atrag atenția că metodele trecutului nu sunt chiar așa perene, iar dezinformările și manipularea pe care le practicați se vor întoarce împotriva voastră. Vă vor aduce din nou în postura partidului pe cale să se scindeze, dacă nu a făcut-o deja. Mă uit la enclavele Iași sau Constanța din PSD și văd semne clare ale rupturii partidului Domniilor Voastre.

Atunci când am scos din statutul partidului nostru prevederea conform căreia nu ar fi urmat să se realizeze niciodată vreo alianță cu acest partid am crezut sincer că lucrurile s-au mai schimbat, că acest partid s-a întors cu fața spre Europa și spre viitor. Zicerile domnului Geoană din spatele ușilor închise nu diferă însă cu nimic de stenogramele ședințelor PSD din 2004, când se propunea dezmembrarea Partidului Democrat și interzicerea candidaturii lui Traian Băsescu.

Stimați colegi, mă simt obligat să fac acest apel la istorie din două motive. Primul ține de nevoia coaliției de a strânge rândurile. Dacă în aceste trei luni de profundă criză economică, PSD-iștii mai produc și o criză politică, atunci, scuzați-mi expresia, dar „nici dracu’ nu mai descurcă situația noastră”!

Al doilea lucru ține de dorința PSD de a se mai afla la putere.