Mihai Lupu

„Puterea inversează, din nou, rolurile: Guvernul decide, iar Parlamentul află de la știri”

Este foarte bine că puterea actuală, reprezentată de PSD și aliații, a readus în prim-plan subiectul necesității modificării Constituției și relansarea activității comisiei respective din Parlamentul României și, mai mult decât atât, a anunțat chiar preluarea conducerii acestei comisii și sper ca, de această dată, demersul să nu rămână, din nou, doar la stadiul de scenetă într-un act sau cel mult două, pentru încă un avantaj trecător de imagine. Prin acesta chiar sper ca finalizarea, într-un orizont cât mai apropiat, a proiectului de modificare a Legii fundamentale să fie cu adevărat principalul obiectiv al puterii, în acest sens.

Dar cred totuși că este necesar ca, în urma celor întâmplate săptămâna trecută în privința aprobării în ședința de Guvern a Memorandumului privind Strategia de implementare și a Masterplanului de transport al României, să le reamintim domnilor guvernanți ai PSD și aliații, că România are un Parlament în funcție și că are și o Constituție în vigoare și că aceasta trebuie respectată în primul rând de către cei care pretind că guvernează țara pentru binele ei și al cetățenilor, și nu pentru interesul de partid sau de gașcă.

De ce susțin acest lucru? Deoarece nu cred că este suficient de limpede, pentru o parte din clasa politică, faptul că rolul Parlamentului este acela stipulat în mod explicit în Constituție, și anume de a decide din punct de vedere legislativ, fiind „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”, precum și de control al Guvernului, și nu invers. Parlamentul nu este, domnilor din PSD și aliații, doar o anexă a Guvernului Ponta, Guvern care decide tot și peste noapte și apoi își mai amintește, într-o doară, că poate ar trebui și Parlamentul să afle de pe la știri ceea ce a hotărât Înălțimea Sa Guvernul!

Domnilor guvernanți, cred că știm foarte bine cu toții că un astfel de document extrem de important, cum este Masterplanul de transport al României, document care a fost destul de mult întârziat fără niciun motiv clar și întocmit apoi pe repede înainte și cam superficial de către Guvernul în funcție, trebuia, în mod evident, însoțit și de o Strategie de implementare temeinic discutată și punctual agreată cu absolut toți factorii implicați, dar, mai ales, aceasta trebuia prezentată în Parlament, în Comisiile pentru transport ale celor două Camere, înainte de a fi adoptată în Guvern, și în niciun caz după.

Strategia de implementare a unui masterplan reprezintă, domnilor guvernanți, o prioritizare clară și eficientă a proiectelor importante pentru țară și pentru cetățenii ei, aprobată prin consens, și nu un act privat, ascuns în buzunar și scos apoi pe șest de un guvern pentru a-i fi de folos, ulterior, vreunui baron sau pentru a aduce puncte electorale sau mediatice în palmaresul personal al vreunui ministru sau premier în funcție!