Camelia Gavrilă

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale

Comisia noastră a primit spre dezbatere în fond, alături de Comisia juridică, această solicitare de la Curtea Constituțională.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în scopul clarificării unor aspecte privind titularizarea cadrelor didactice, detașarea la cerere a personalului didactic titular în învățământul preuniversitar, detașarea pentru ocuparea unor posturi didactice din unități/instituții de învățământ și unități conexe.

## Este lege organică.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Curtea Constituțională a reținut două categorii de critici de natură neconstituțională: extrinseci, referitoare la faptul că cele trei propuneri legislative nu au fost adoptate sub forma unei singure legi de modificare și completare a Legii nr. 1/2011, dar și critici intrinseci, referitoare la articolul unic, pct. 2 și pct. 3.

În sesizarea de neconstituționalitate se afirmă că cele trei propuneri legislative au fost dezbătute de Camera Deputaților în momente diferite de timp, în ședințe distincte de plen, dar Senatul le-a adoptat în aceeași ședință de comisie și de plen, motiv pentru care ar fi trebuit întocmit un raport comun de către comisia sesizată în fond și elaborată o singură lege de modificare.

Curtea Constituțională consideră că aceste aspecte de tehnică legislativă nu sunt de natură a fi în contrast cu Constituția României și de aceea sunt respinse chestiunile de natură extrinsecă.

În privința sesizării de neconstituționalitate referitoare la pct. 2, corelat cu art. 253, se arată că textul continuă să perpetueze o modalitate „paralelă” de accedere la calitatea de titular în învățământul preuniversitar, contrară derulării în condiții optime a procesului de învățământ, ceea ce denaturează regimul juridic al instituției titularizării. Se mai arată că textul nu a fost corelat cu art. 254 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit căruia titularizarea se realizează prin promovarea unui concurs.

Deci soluția legislativă constatată este considerată de natură neconstituțională.

De asemenea, sunt câteva aspecte referitoare la titularizarea cadrelor didactice prin, așa cum spuneam, modalitatea aceasta de acces paralel la funcția de cadru didactic.

Pe de altă parte, în privința articolului unic, pct. 3, se arată că se instituie o nouă condiție necesară pentru detașare și se realizează o anumită contrazicere între prevederile a două articole constituționale – detașarea, care se poate face pe o perioadă de cinci sau de patru ani, motiv, de asemenea, de neconstituționalitate.

În concluzie, Curtea admite obiecția de neconstituționalitate formulată cu referire la aceste puncte, pct. 2 și pct. 3, în corelație cu art. 253 și art. 254. Cele două comisii au dezbătut în ședințe separate propunerea legislativă.