Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·24 septembrie 2013
Informare · respins
Miron Alexandru Smarandache
Discurs
„Războiul din USL, episodul «Șah la Crin Antonescu»”
Am mai semnalat de la această tribună a Legislativului – poate singura posibilitate de a ne exprima punctele de vedere, în lipsa unor dezbateri reale pe problemele stringente care-i frământă pe români – că tensiunile existente în Coaliția guvernamentală nu vor rămâne fără urmări în plan politic. Dacă până în debutul acestei toamne principalele partide componente ale USL și-au spălat, cât de cât, rufele în
familie, acum nimeni și nimic nu i-a mai convins să nu se dueleze public în ședințele interne, în fața reprezentanților presei sau chiar în direct, în emisiunile televizate. De altfel, „teleguvernarea” USL, abătută în mod arbitrar peste români, oricum sleiți de puteri și resurse de criza fără de sfârșit și de guvernările anterioare, nu a făcut niciun bine nimănui. Recunosc tacit și pe ascuns acest lucru chiar și exponenții partidelor de la guvernare, ale căror promisiuni s-au dovedit a fi vorbe deșarte, iar îmbunătățirea calității vieții românilor nu s-a produs, ba din contră!
Acum însă USL are zilele numărate! Eu am mai spus asta, în urmă cu câteva luni, și iată că am avut dreptate. Zilele USL sunt numărate, chiar cei mai de seamă artizani ai săi, premierul și președintele Senatului, lansându-se în atacuri frontale pe tema viitorului prezidențiabil al Uniunii.... După ce liderul PC a dat un semnal clar de nefuncționalitate a Alianței de Centru-Dreapta, acuzându-i pe liberali că... nu îi prea bagă în seamă, tensiunile acumulate au răbufnit zilele trecute la cel mai înalt nivel. Astfel, președintele PNL, sărind nonșalant peste statutul de candidat și deja autointitulat Președinte al României, a denunțat public atitudinea așa-zis parșivă a premierului referitoare la mai multe aspecte care au ținut agenda presei în ultima perioadă, mai puțin însă și agenda cetățenilor din această țară. Astfel s-a ajuns ca războiul din USL să țină capul de afiș al televiziunilor zile întregi, de parcă acest conflict purtat în direct i-ar fi interesat pe români, le-ar fi mărit salariile și pensiile, le-ar fi dat bani de pâine și medicamente sau i-ar fi scos din șomaj și sărăcie.
În opinia mea, supărarea excesivă a președintelui Senatului are mai multe motive, obiective, poate, din punctul de vedere al Domniei Sale. Judecând la rece, Crin Antonescu se află în cea mai mare dilemă a existenței sale politice de până acum: a fi sau a nu fi la Cotroceni! După ce a stat în palatul prezidențial în luna de suspendare a actualului președinte din vara trecută, comportamentul politic al liderului liberal s-a schimbat mult, și nu în bine, așa cum au constatat nu numai analiștii politici imparțiali, atâția câți și-au mai păstrat acest statut, dar și oamenii de rând, cei necunoscători într-ale politicii. Parcă interimatul de la Palatul Cotroceni l-a făcut pe Antonescu să încerce din răsputeri să devină un... al doilea Băsescu, cel puțin așa se manifestă prin declarațiile și limbajul folosit în ultima perioadă, atât în interiorul USL, cât și față de ziariști. Mai mult, faptul că Domnia Sa susține că a trecut deja de la statutul de candidat la Președinție la cel de președinte, cu un an și jumătate înaintea scrutinului prezidențial din 2014, nu denotă decât un fel de amatorism politic, care îl va costa, fără îndoială.