Eugen Bejinariu

Realitățile social-economice devin tot mai greu de suportat de către cetățeanul român și mi-au impus titlul declarației politice de astăzi „Agresivitatea și violențele sunt în creștere.”

Sărăcia adusă în localitățile noastre, siguranța diminuată în comunități și în familii, conduita agresivă a unor oameni, pornind de la modelul oferit de liderii de la putere, libertățile și democrația prost înțelese constituie peisajul social actual. Pentru școală și educație agresivitatea și violențele vor trebui să devină o reală prioritate, pentru sociologie reprezintă acum temă de cercetare, pentru juriști face obiectul unor hotărâri definitive și irevocabile, pentru structurile informative,

poliție și jandarmerie, înseamnă măsuri care să asigure liniștea și securitatea cetățenilor, iar pentru oamenii politici ar trebui să însemne demersuri unitare, concrete și coerente, în locul parazitismului verbal care încarcă peste tot comunicarea guvernanților de astăzi. Politicienii de la guvernare, pe lângă aroganța mereu prezentă peste tot, vin și ne povestesc despre măsurile bune pe care le iau, precum niște adevărați salvatori ai poporului român, despre cât de rea este opoziția și despre „viitorul nostru luminos”.

Voi prezenta la început o constatare: în comunitățile locale mici – sate, comune, orașe – puterea opiniei publice, educația și în primul rând educația religioasă stau la baza liniștii, comunicării și comuniunii cetățenilor.

Nu mi-am propus să aduc în declarația de astăzi date statistice privind furturile, înșelătoriile, agresarea cetățenilor, violențele, crimele din tot mai multe localități, care se petrec în cafenele, baruri, discoteci, restaurante sau pe străzi. La fel, nu voi veni cu exemple de forme simple sau grave de agresiune și de violențe, care au devenit fără număr, de la furturi mărunte, cum ar fi furtul de păsări din curțile oamenilor sau bucăți de fier din foste unități industriale, și până la furtul de sume mari de bani din bănci, casierii, case, buzunare, genți și poșete ori a sute de grame de aur. Toate formează peisajul gradului de securitate a cetățenilor.

În primele nouă luni ale anului 2011, pe raza județului Suceava au fost constatate 1.789 de infracțiuni de furt, față de aceeași perioadă a anului 2010, când s-au înregistrat 1.260 fapte de furt, adică mai multe cu 500. Și totuși, județul Suceava se află pe ultimele locuri la numărul de furturi din România.

Multe, foarte multe dintre aceste furturi au drept cauză lipsa locurilor de muncă, mărimea salariilor și a formelor de asistență socială, sărăcia și, evident, deficitul în moralitatea unor semeni.

La această dată, importante sunt măsurile care se impun a fi aplicate cu rigoarea necesară: creșterea preocupărilor educative în școli și în instituțiile de cultură, mai buna organizare a Poliției și Jandarmeriei, cu menținerea numărului de personal din Ministerul Administrației și Internelor, sporirea măsurilor de securitate în gospodăriile proprii și utilizarea unui sistem de alarmă și monitorizare timp de 24 de ore din 24.