Ioan Munteanu

## „Recensământ cu controverse”

Este primul recensământ organizat în România după metodologia europeană, dar, din păcate, datele legate de desfășurarea sa scot la iveală o serie întreagă de neînțelegeri și de greșeli neprevăzute din start.

Persoanele au fost obligate să furnizeze, pe propria răspundere, informațiile prevăzute în programul de recensământ, cu precizarea că nerespectarea acestora atrage răspunderea convențională a celor vinovați. Mulți dintre cetățeni, însă, nu au înțeles faptul că aceste date sunt absolut necesare pentru întocmirea statisticilor naționale și au refuzat colaborarea cu cei angajați în această acțiune.

Pentru a se evita dubla înregistrare a datelor personale ale unei persoane, oficialii Institutului Național de Statistică au recomandat cetățenilor să-și declare CNP-ul, solicitare care ulterior a fost lăsată la bunul-plac al celor recenzați, dar devenită obligatorie la doar câteva ore distanță, după ce purtătorul de cuvânt, responsabil de starea de confuzie creată, a fost destituit din funcție. Mulți dintre cetățeni au refuzat să ofere aceste date și pentru că anumite posturi de televiziune au insistat să nu se dea respectivul cod pentru că el va fi direct legat de fraudarea alegerilor din 2012. Concluzia conferinței de presă a fost una singură: cei care nu vor fi de acord să-și declare codul numeric personal riscă să fie amendați, contravențiile fiind de 1.500 – 4.500 de lei. În absența acestui cod, un cetățean care are mai multe locuințe poate apărea în mai multe formulare, fapt ce ar fi în contradicție cu situația reală.

Alte imperfecțiuni ale modului în care a fost gândit acest recensământ sunt legate de formularele destul de stufoase și greoaie care au creat probleme recenzorilor din afara sistemului administrativ, de absența persoanelor de la domiciliu, de suspiciunea și de lipsa de colaborare în furnizarea datelor exacte, de informațiile aproximative referitore la cei plecați să muncească în străinătate, de timpul îndelungat pe care îl presupune completarea formularelor și codificarea datelor... Unii recenzori au fost împiedecați de către agenții de pază din zone rezidențiale din București să intre în legătură cu locatarii, altora nu li s-au deschis ușile, iar unii dintre ei au fost agresați pur și simplu. Probleme s-au înregistrat și în cazul cetățenilor străini pentru care a fost nevoie de translatori, dar și atunci când cei desemnați să facă recensământul nu au reușit să ajungă la locuitori din cauza haitelor de câini maidanezi(!).

În concluzie: din cauza motivelor deja enumerate, dar și a altora de natură specială, ritmul de recenzare a fost destul de lent. Cu toate că s-a precizat clar că informațiile sunt confidențiale, că formularele vor fi distruse după ce datele vor fi centralizate și că nu e vorba de centralizarea persoanelor, ci doar de date statistice legate de populația României, colaborarea dintre recenzori și cetățeni a fost una neașteptat de greoaie. Încă o dată s-a demonstrat faptul că legea nu este lege în egală măsură pentru toată lumea, atâta vreme cât se poate număra populația țării cu sau fără elementul de