Cornelia Negruț

„Reducerea CAS, între avantaje și riscuri”

Dincolo de dezbaterea ideologică privind reducerea contribuțiilor sociale, trebuie să acordăm o mai mare atenție efectelor concrete și colaterale pe care le poate avea o asemenea măsură la toate nivelurile societății și ale economiei. Consider că nu este suficient să ne raportăm doar la teoria conform căreia reducerea CAS generează automat noi locuri de muncă, iar aceasta să fie unicul unghi de abordare a subiectului. Tocmai de aceea, se impune să avem în vedere dezbaterea pe acest subiect complex din cel puțin trei paliere: bugetar, mediul de afaceri și social.

Din punct de vedere bugetar, trebuie spus că, prin comparație cu execuția bugetară pe 2013, calculele din prezent, bazate pe contextul creșterii economice prognozate pentru 2014 și, implicit, al creșterii încasărilor și cheltuielilor bugetare, ar duce spre concluzia că reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS-ului ar însemna, de fapt, o scădere cu 11,23% a încasărilor din contribuțiile sociale. Ar rezulta un efort bugetar pe un an al acestei reduceri de

aproximativ 5,79 miliarde de lei, aproape 1,3 miliarde de euro, respectiv aproape 3% din veniturile bugetare corespunzătoare anului 2013. Este, așadar, o sumă considerabilă, care, în condiții normale, nu poate fi acoperită nici măcar din creșterea accizei pe combustibil sau din impozitul pe construcții speciale, ale căror încasări prognozate pentru un singur an nu depășesc cifra de 800 de milioane de euro, sumă destinată, conform poziționărilor publice de până acum, investițiilor în infrastructură.

Practic, ca să acoperim acest deficit bugetar de 1,3 miliarde de euro, ar fi necesar să crească gradul de ocupare din economie la un nivel de salariu mediu cu peste 11%. În consecință, într-un an ar trebui să apară aproximativ 570.000 de noi locuri de muncă cu un nivel de salarizare mediu. Din această perspectivă, se impune o singură concluzie clară, și anume aceea că reducerea CAS cu cinci puncte procentuale nu poate genera o acoperire imediată pentru bugetul de stat din crearea de noi locuri de muncă. Crearea de noi locuri de muncă poate să reprezinte un efect imediat al reducerii contribuțiilor asigurărilor sociale, dar acesta este mai degrabă un element de discurs decât unul de calcul economic. Rămâne fără echivoc faptul că va fi nevoie de un efort bugetar din altă parte pentru a susține o astfel de măsură, fie prin creșterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea unor cheltuieli.

Din perspectiva mediului de afaceri, reducerea CAS este, evident, un plus. Dacă din punct de vedere bugetar această măsură nu este sustenabilă, cu siguranță ea ar aduce în schimb un avantaj major mediului de afaceri. Putem contabiliza cel puțin șapte efecte benefice ale acestei măsuri: 1. Pentru angajatorii care au nevoie de forță de muncă, costul acesteia va fi mai scăzut; 2. Angajatorii care nu au nevoie de forță de muncă primesc un balon de oxigen financiar, aceștia rămânând cu mai multe fonduri la dispoziție; putem evita astfel insolvențe și falimente; 3. Crește competitivitatea economiei românești, deoarece scăderea costurilor cu munca înseamnă un argument foarte serios pentru posibilii investitori străini. Până acum, ne aflam pe locul șapte la nivelul UE cu contribuțiile sociale, doar Ungaria având un nivel mai crescut decât România în regiune. Prin comparație, Bulgaria avea un nivel al contribuțiilor de 32,4%. O reducere cu cinci puncte procentuale ne-ar face mult mai atractivi decât Cehia și țările baltice; 4. Se reduce munca la negru, în felul acesta evitându-se riscurile la care se supun acum angajatorii care nu respectă legislația în vigoare; 5. Balonul de oxigen primit de angajatori prin reducerea contribuțiilor la stat se poate transpune în măriri de venituri pentru salariați, ceea ce poate crește productivitatea și eficiența muncii, dar și nivelul de trai; 6. Se reduce presiunea pe angajatori după ce Executivul a impus creșterea salariului minim pe economie. Practic, se creează un cadru propice pentru o majorare ulterioară a salariului minim pe economie. Implicit, crește confortul financiar al populației, asta în condițiile în care și contribuția mediului de afaceri la creșterea economiei va fi mai mare; 7. Încetinește și diminuează migrația capitalului uman, ceea ce este un efect extrem de pozitiv în condițiile în care România s-a confruntat cu un exod accelerat al forței de muncă bine calificate către țările dezvoltate economic din Vestul Europei în ultimii 10 ani. În felul acesta, mediul de afaceri va beneficia de angajați mai bine pregătiți și mai bine motivați.