Ion Diniță

„Reducerea TVA la pâine, un act de dreptate făcut Partidului Conservator”

Partidul Conservator a inițiat încă din anul 2006 și a cerut adoptarea în regim de urgență a proiectului legislativ privind reducerea TVA la alimentele de bază de la 19% la 9%. Inițial, proiectul a fost adoptat de Senat, dar a picat la votul final din Camera Deputaților. Inițiativa PC s-a bucurat la vremea respectivă de susținerea patronatelor și sindicatelor, dar în special demersul legislativ a fost un ecou al strigătelor de disperare ale românilor, care nu-și mai puteau asigura coșul minim zilnic. Între timp, fostul Guvern Boc a decis majorarea TVA la 24%, iar inițiativa legislativă a PC a fost ignorată.

Acum însă Guvernul USL repară nedreptatea făcută Partidului Conservator în ceea ce privește reducerea TVA la alimentele de bază. Decizia politică a actualului Executiv de a reduce TVA la pâine de la 24% la 9% începând cu 1 iulie a

„Revizuirea Constituției trebuie abordată cu responsabilitate și maturitate”

Revizuirea Constituției reprezintă un proces complex, care ar trebui să-l preocupe atât pe fiecare demnitar din Parlamentul României, cât și societatea civilă, pe cât mai mulți români, în general. Partidul Conservator și eu, personal, ca deputat de Brașov, susținem continuarea sistemului cu un Parlament bicameral, însă o decizie privind forma Parlamentului în viitoarea Constituție va fi luată în funcție de punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, de la începutul lunii mai. De asemenea, Parlamentul trebuie să identifice o soluție optimă referitoare la noua structură a forului legislativ, având în vedere existența a două decizii contradictorii ale Curții Constituționale pe acest subiect.

Divergențele legate de regionalizare și migrație politică au dus la consultarea Comisiei de la Veneția în chestiunea revizuirii Legii fundamentale. În opinia mea, problema migrației politice și a trecerii demnitarilor aleși dintr-un partid în altul ar putea fi tranșată prin soluția revocării acelora care își schimbă partidul în timpul mandatului, după modelul aplicat în cazul primarilor.

În accepțiunea mea, susțin că noul regim al statului trebuie să fie cel de republică parlamentară. Alegerea președintelui de către Parlament ar putea reprezenta o soluție, mai ales dacă ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat din 1989 încoace. Soluția poate fi viabilă în condițiile în care legiuitorul constituant va fi extrem de atent la modul în care va construi relațiile de putere dintre Parlament, Guvern și prim-ministru, având în considerare totodată sistemul electoral și sistemul de partide din România (actual și potențial).

Noua Constituție mai trebuie să delimiteze foarte clar și raportul dintre Guvern și Parlament. Astfel, instituția delegării legislative și a angajării răspunderii în fața Parlamentului trebuie regândite radical, prin introducerea unor dispoziții constituționale care să limiteze rolul predominant al Executivului în reglementarea relațiilor sociale din cadrul societății. De exemplu, după modelul Constituției Franței, ar putea fi realizată o partajare a competențelor în domeniul legislativ între Guvern și Parlament, ceea ce ar conduce la eliminarea practicii contraproductive a adoptării de ordonanțe simple sau de urgență. La o eventuală revizuire a Constituției ar fi utilă stabilirea unor reguli generale cu privire la tipul de sistem electoral utilizat pentru alegerea membrilor celor două Camere ale Parlamentului, ceea ce ar conduce la stabilizarea sistemului de partide și la creșterea gradului de predictibilitate cu privire la formarea coalițiilor legislative și guvernamentale.