Luminița Maria Jivan

„Referendumul pentru modificarea Constituției nu a fost un eșec”

În weekend a avut loc referendumul pentru modificarea Constituției, mai precis a art. 48 alin. (1), prin care este definită familia. Prin modificarea care se dorea a fi adusă articolului ar fi fost înlocuit cuvântul „soți” cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Practic, ar fi fost preluată la nivel constituțional definiția familiei din Codul civil.

După cum bine știți, referendumul nu a întrunit condițiile legale pentru validare, prezența la vot fiind de doar 21,10%, în condițiile în care pentru validare ar fi trebuit să existe o prezență minimă de 30%.

Eu am susținut modificarea constituțională, atât prin votul din Parlament, cât și prin activitatea desfășurată în circumscripția electorală, în acest sens am și votat pentru modificare la referendum.

Am văzut însă cum foarte multe persoane publice au început să atace Biserica Ortodoxă Română și Partidul Social Democrat pentru mobilizarea slabă de la referendum. Consider că nu putem vorbi despre o vină a unei instituții, cum este Biserica, sau a vreunui partid politic. Nerealizarea cvorumului a avut cauze multiple, unele extrem de complexe, pe care voi încerca să le prezint pe scurt.

În primul rând, inițiativa de revizuire a Constituției nu a aparținut unui partid politic, ci a fost o inițiativă cetățenească care a strâns peste trei milioane de semnături. Din această perspectivă, se poate observa că atunci când nu există un interes direct sau indirect, cum există în cazul alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale, factorii locali nu se implică pentru mobilizarea simpatizanților. În plus, nu a existat o campanie pro-referendum organizată ierarhic la nivelul partidelor politice care au susținut modificarea. Nu au existat șefi de campanie sau materiale electorale, nu a existat o mobilizare anterior desfășurării referendumului a activiștilor de partid etc.

În al doilea rând, multe partide politice nu au avut poziții ferme, iar altele au îndemnat simpatizanții să boicoteze referendumul. În acest sens, deși PNL, ALDE și UDMR au votat în Parlament pentru modificarea Constituției, la nivel public nu au avut un mesaj ferm către propriii susținători și nu s-au mobilizat pentru scoaterea la vot a acestora. De asemenea, USR a avut o poziție clară pentru boicotarea referendumului.

În al treilea rând, întrebarea de pe buletinul de vot a fost ambiguă și a indus în eroare o parte dintre cetățeni. Întrebarea ar fi trebuit să fie clară, neechivocă, fără posibilitatea de a denatura adevărul prin diseminarea de mesaje propagandistice către populație de opozanți.

Sigur, un motiv evident a fost și lipsa de interes a cetățenilor, deoarece în România homosexualitatea este totuși un fenomen limitat și marginal în societatea românească. În plus, faptul că din cei 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot peste trei milioane se află în străinătate a afectat prezența la vot.