Camelia Gavrilă

„Reflecții, lecții și consecințe deschise de Centenarul Marii Uniri”

La sfârșit de an, fiecare dintre noi trecem în revistă principalele reușite, activități realizate, împliniri și neîmpliniri, pentru a constata evoluția, aspectele îmbunătățite sau nivelul la care ne aflăm pe diferite paliere – politic, social, economic, cultural. În același sens, un partid politic face o analiză internă pentru a evalua modul în care se poziționează în relația cu cetățenii, pe care îi reprezintă prin politici publice adecvate, decodifică mesajele acestora și își reconfigurează demersurile.

Dincolo de bilanțuri politice sau economice, de subiectivități, cred că ar fi util să căutăm răspunsuri la întrebarea: care sunt lecțiile istoriei și cele mai importante concluzii pentru România, la final de an centenar?

Luna decembrie reprezintă un prilej de sărbătoare pentru România, fie că vorbim despre unirea de la Alba Iulia sau despre libertatea ce se năștea pe străzile Bucureștiului acum 29 de ani. Anul 2018 este mai mult decât atât, pentru că Centenarul înseamnă un moment de reflecție profundă pentru societatea românească, ce trebuie să cuprindă toate marile provocări, întâmplări, evenimente faste sau nefaste, progrese ale României în cei 100 de ani, dar trebuie să reprezinte și pragul temporal care să determine proiectarea și asumarea altor strategii și realizări concrete pentru viitor.

În anul Centenarului, întreaga țară, toate județele, dar mai ales marile orașe din România s-au remarcat cu proiecte inedite, menite să amintească de această sărbătoare, să evoce, să comemoreze și să fie promotorii direcți ai evenimentului național.

Capitala României a găzduit inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului, simbol național și spiritual, reper arhitectural deosebit, care amintește de vocația creștină a poporului român, de credința care l-a susținut în momentele aspre ale istoriei. Catedrală patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656–1658), neîncăpătoare acum, a fost inițial o biserică mănăstirească, locaș de credință și spirit, care și-a lărgit semnificațiile și menirea. Construcția unei noi catedrale are, pe lângă sensul spiritual, și o motivație socială, prin faptul că poate găzdui ceremonii, comemorări, aniversări cu caracter național sau internațional, evenimente religioase și culturale, congrese, conferințe, adunând oameni și idei sub cupola spiritualității. Finanțarea acestei construcții-simbol a fost realizată cu sprijinul instituției patriarhale, prin fonduri venite de la Guvernul României sau donații private. Proiectul este într-o stare avansată a lucrărilor, dar trebuie susținut în continuare, finalizate interioarele, mozaicurile, picturile, dar și amenajarea parcului din jurul catedralei, spațiile verzi din inima Bucureștiului fiind astfel susținute în armonia naturii cu valorile creațiilor omenești.

La Alba Iulia, cele mai spectaculoase investiții dedicate Centenarului Marii Uniri sunt reprezentate de Monumentul Unirii și de Podul Unirii. Monumentul Unirii este simbolizat prin patru cruci care se unesc în partea superioară, semnificând unirea celor patru provincii românești la 1 decembrie 1918, iar Podul Unirii unește atât fizic, cât și, mai ales, la nivel simbolic Monumentul Unirii și catedrala unde a avut loc ceremonia de încoronare a reprezentanților Casei Regale.