Florian Daniel Geantă

„Reforma administrativ-teritorială a României”

În primii 18 ani scurși de la Revoluția română, agenda parlamentară a fost afectată în cea mai mare parte de acte normative ce vizau transformarea unor sate, cătune sau ulicioare în comune, unități administrativ-teritoriale de sine stătătoare, a unor comune în orașe și a unor orașe în municipii.

Acest lucru se întâmplă nu dintr-o necesitate pur administrativă, ci fie din motive electorale ale inițiatorilor, fie pentru ca acele localități să dobândească alocări bugetare independente și mult mai semnificative. Inițiatorii unor astfel de propuneri au pierdut din vedere că o astfel de fărâmițare administrativ-teritorială duce și la ineficiența actului administrativ, la sporirea numărului de angajați în administrația publică locală, precum și la o presiune suplimentară asupra bugetului statal.

Ca urmare a unor astfel de decizii iraționale, proiectele ample de modernizare a satelor românești au întârzieri sau nici măcar nu s-au prefigurat ca proiecte. Administrarea școlilor, a unităților sanitare, dar și a altor servicii publice care cad în sarcina administrațiilor publice locale au avut de suferit în mod substanțial.

Consider că toate eforturile prezente de descentralizare vor fi extrem de costisitoare și greu de ajuns la obiective, în condițiile actuale ale organizări administrativ-teritoriale.

Reforma statului român, puternic contestată, dar așteptată de douăzeci de ani, trebuie să aibă în vedere și acest aspect extrem de important pentru eficientizarea administrațiilor publice locale.

Știu că nu-i simplu să reorganizăm administrativ țara. Mai știu că o astfel de decizie nu trebuie făcută în grabă și trebuie să aibă în vedere atât criterii demografice, economice, teritoriale, geografice, tradiționale, dar și altele. Cu toate acestea, toate criteriile enunțate trebuie să se subsumeze obiectivului de eficientizare a administrației publice locale, de eficientizare a cheltuirii banului public, de îndeplinire a strategiilor de dezvoltare regională durabilă.

De modul în care este organizat teritoriul și administrația publică locală din România depinde modernizarea efectivă a orașelor și, mai ales, a satului românesc. Să nu uităm că mai mult de jumătate din populația României locuiește în mediul rural, în sate și comune care nu au cunoscut încă beneficiile integrării europene, ale dezvoltării infrastructurii minimale, ale utilităților minimale pentru secolul XXI.