Daniel Buda

„Reforma justiției – o necesitate pentru statul de drept” După 1989, justiția a fost și este un cuvânt pe buzele tuturor. Așa cum se spune că la fotbal se pricepe toată lumea, a început să se spună, mai nou, că și la justiție ne pricepem cu toții. Numai evenimentele din ultima perioadă ne-au demonstrat acest lucru. La toate dezbaterile televizate, „specialiștii justiției”, fără nicio bază reală și fundamentare a problemelor, se pronunțau și dădeau verdicte asupra situației justiției din România.

Toate acestea nu au decât un singur rol, și anume acela de creare a unei imagini haotice a sistemului judiciar, de inducere în rândul cetățenilor a unei neîncrederi majore în instituțiile statului responsabile cu aplicarea eficientă, corectă și coerentă a legilor. Lipsa securității juridice nu este decât o piedică în performanța sistemului judiciar.

Clasa politică are un rol esențial în a da tonul unei veritabile reforme judiciare, și nu noi să fim cei care blamăm sistemul, ci cei care îl reformăm și îl credităm cu încredere.

Marasmul tranziției justiției a fost mult mai vizibil în raport cu marasmul reformelor economice. Reforma justiției reprezintă, prin importanța și prin implicațiile sale la nivelul întregii societăți, o condiție esențială a evoluției spre bine a fiecărui cetățean, o garanție a faptului că setul de valori pe care se fundamentează societatea – dreptate, libertate, proprietate – funcționează. Justiția la standarde europene este osatura pe care se construiește întregul mecanism statal al României. O justiție blamată de reprezentanții statului responsabili cu punerea în aplicare a măsurilor de combatere și prevenire a fenomenului infracțional, o justiție nefuncțională împiedică reforma morală a societății, deoarece lipsa unui etalon fundamental între drept și nedrept, între just și injust, lasă societatea fără o busolă morală atât de necesară.

Din păcate, România nu a avut parte decât de avertismente serioase, în special în domeniul justiției, care puteau amâna integrarea României în Uniunea Europeană cu cel puțin 1 an sau 2, a reușit trista performanță de a se poziționa în topul celor mai corupte state și a avut parte de rapoarte negative din partea Comisiei Europene. În acest context, adoptarea codurilor juridice reprezintă un pas înainte substanțial spre consolidarea și dezvoltarea statului de drept.

Nu poate fi vorba de reformă în justiție fără adoptarea codurilor juridice de care sistemul judiciar din România are atâta nevoie, pentru a pune capăt hățișului legislativ, corupției, infracționalității și criminalității. Avem nevoie de un sistem judiciar coerent, clar și unitar, astfel încât să fie eliminată orice urmă de îndoială privind certitudinea și transparența juridică. Nu ne mai permitem să acceptăm continuarea practicilor corupției, ineficienței și injustiției, nu mai putem tolera ca infractorii periculoși să stea în libertate, iar celor care au „mutat un țăruș dintr-o parte în alta” să li se aplice cele mai dure pedepse.