Vasile Popeangă

## „Reforma moratoriului”

Venit-a, măre, încă prezidentul portocaliu al țării în adunarea parlamentară ca să discute nimic cu reprezentanții electoratului român. Repezitu-s-a ca un vultur (mă rog, specia mai pleșuv...) la microfon și apucatu-s-a de pălăvrăgit ce-l durea pe el inimioara, sub pretextul interesului național. Dovadă că nu prea pricepe omu’ ce-i acela stau însă atât modul de abordare a subiectelor ce-l preocupau pe individ, cât și faptul că n-are proprietatea cuvintelor, insistând de zor pe un anume „moratoriu”... Orice om cu oleacă de cultură a aflat în timp util – adică până la urcarea pe un vapor... – că „un moratoriu reprezintă, de fapt, o amânare, pe o anumită perioadă, a plății datoriilor unui debitor, acordată de către o instanță judecătorească înainte sau după ajungerea lui în stare de faliment, respectiv o amânare a plății datoriilor publice și particulare scadente, stabilită prin lege, pe un anumit timp”.

Și, uite-așa, reforma portocalie se aplică acum unui alt cuvânt, care n-are decât o singură vină: s-a-mpiedicat de el II Presidente ori vreun inteligent de consilier plătit gras din banii noștri! În fapt, „Ființa extraordinară” voia să spună că i-ar trebui o pauză, în care, în liniștea astfel creată, să-și facă el jocurile – personale sau de grup, da’ musai în numele interesului național –, iar opoziția, călcându-și pe principii de dragul „moratoriului” (mă rog: armistițiului...), să-i fie complice întru eutanasierea poporului român! Și, ca să fie convingător, l-a trimis la-naintare pe Videanu-Bordură ca să sublinieze că nu Miss Alma e interesul național!

Așa-i, Băsescule. Nu nefericita creatură e interesul național, ci faptul că ocupă inutil și de prea multă vreme scaunul unui președinte de Cameră competent! Interesul național, în acest caz, este găsirea unui om (asta e: nu o schimbă pe Miss Alma pentru că aici s-a terminat competența portocalie – de unde altcineva mai competent în PDL decât rubensiana blondină?) care să readucă, din postura de șef al Camerei, atât buna funcționare a acestui for legislativ, cât și încrederea populației în reprezentanți.

Individual, deputații se bucură de popularitate – doar asta i-a ajutat să fie aleși –, însă în grup această încredere scade rapid și masiv! Oare de ce? Nu cumva și pentru că există o persoană ajunsă din greșeală – cum s-a votat din greșeală în interesul cetățenilor, s-a putut vota tot din greșeală și ca Miss Alma să fie șefa Camerei... – în fruntea deputaților, deși locul ei ar fi în cu totul altă parte? Oare nu cumva și pentru faptul că vede cum 80 de persoane devin 170, ori cum o gașcă de aleși uninominal votează pavlovian, după cum saltă un deget câte-un năuc?

Și pentru ce ar dori, până la urmă, II Presidente un... moratoriu? Păi, ca să-și poată trece și cu ajutorul opoziției nenorocirile ascunse din legile cică ale pensiilor și salariilor unitare și fantoma de buget cu care va tăbărî actuala putere pe popor ca baba pe mormânt! Și de ce ar vrea opoziția să coopereze cu băsescienii la deteriorarea mai abitir a situației omului de rând? Am putea coopera cu Băsescu, de exemplu, la înlocuirea președintei Camerei Deputaților! Sau, dau un alt exemplu, la creșterea nivelului de trai al românilor! Sau la aflarea adevărului în Dosarul „Flota”! Sau la construcția de autostrăzi cu prețuri europene! Sau la scăderea TVA-ului la alimentele de bază! Iar lista de exemple poate continua la nesfârșit, dar lista presupune ca să nu se mai declare interesul național monopol portocaliu, ci revenirea la definiția sa originală, ca fiind în interesul poporului, nu în interesul celui de la Cotroceni și al găștii lui.